Elaborarea si Implementarea Noii Campanii Publicitare a Clubului FCM Bacau

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Elaborarea si Implementarea Noii Campanii Publicitare a Clubului FCM Bacau.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. Univ. Dr. Gh. Epuran

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Comunicare

Cuprins

I.Identificarea contextului, respectiv a nevoii de publicitate pentru sport pag.3
II: Realizarea brief-ului pag.5
III: Etape ale selecţiei firmelor de publicitate. Primirea şi analiza ofertelor pag.8
IV: Semnarea contractului pag.10
V. Crearea mesajului publicitar pag.12
VI: Diagrama Grantt si Media planning - ul pag.13
VII. Difuzarea mesajului conform media planning-ului pag.14
VIII. Controlul si evaluarea rezultatelor pag.17

Extras din document

Capitolul I. Identificarea contextului, respectiv a nevoii de publicitate pentru sport

1.1. Efectele benefice ale sportului

Societatea în care trăim pare să evolueze către o formă care descurajează mişcarea în aer liber. Ritmul de creştere al construcţiilor l-a depăşit pe cel al spaţiilor destinate practicării sportului. Simpla plimbare la adăpostul vegetaţiei din squaruri, grădini şi parcuri are o valoare simbolică (din punct de vedere al menţinerii tonusului psiho-fizic sănătos) comparativ cu practicarea unui sport care cere efort.

Organismul are nevoie de mişcare. Sportul are o influenţă favorabilă asupra oxigenării globulelor roşii, circulaţiei sângelui şi digestiei. Un copil sportiv creşte mai bine, el are poftă de mâncare, asimilează mai bine alimentele.

In ceea ce priveşte băile de aer, se ştie că pielea este şi un organ de respiraţie. Prin miile de pori ea absoarbe aerul şi elimină otrăvuri. Pentru ca pielea să respire, un copil nu trebuie înfofolit. Baia de aer este tot aşa de binefăcătoare, ca şi baia de soare sau baia în apă.

Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muşchi puternici, articulaţii suple, spate drept, abdomen plat, talie mai subţire, mişcări mai graţioase, reflexe mai bune şi psihic (nervi stăpâniţi, echilibraţi, competitivi).

Scopul exerciţiilor fizice nu este de a-1 face să dobândească forţa, ci de a-i dezvolta "tonusul de susţinere", adică de a-i căli o musculatură capabilă să-i susţină scheletul şi de a-i ajuta dezvoltarea armonioasă a scheletului.

Sportul este cel mai bun mijloc de a lupta împotriva prejudiciilor vieţii şcolare, îndeosebi contra deformării coloanei vertebrale, care constituie o boală profesională a şcolarului.

Prin sport se rezolvă şi multe alte probleme. De pildă, copiii şi tinerii sunt mai puţin expuşi la tentaţia de a consuma droguri sau la comiterea unor fapte care le-ar putea distruge viaţa, dacă sunt "prinşi” în activităţi sportive. Astfel, sportul este bun pentru sănătatea lor fizică, dar şi pentru cea morală. Este benefică realizarea unor locuri de joacă la grădiniţe, a unor săli de sport moderne şi funcţionale în şcoli, a unor terenuri de sport care să fie pe placul utilizatorilor.

1.2. Nevoia de modele

Formarea gustului pentru sport se face încă din copilărie. Perioada 10-18 ani corespunde cu conturarea primelor modele pe care copilul le va accepta şi urma în viaţă ca adult.

Opţiunea de a practica un sport poate deveni un obicei ca urmare a copierii de către copii a unor comportamente. Modelele sunt receptate mai bine dacă sunt promovate de lideri, de învingători. De aceea este necesară susţinerea performanţei în sport; pentru a promova modele demne de copiat.

Alegerea unui sport ca model ar fi mai potrivită în situaţia în care rezultatul final se obţine ca urmare a lucrului în echipă. Aceasta conduce la acceptarea ideii de specializare pe posturi şi coordonare de către o persoană cu trăsături de lider.

Fotbalul este o opţiune care îndeplineşte calităţile enumerate mai sus. Ideea de promovare corectă a fotbalului ca sport în Bacău porneşte şi de la ideea că este necesară o refacere a ideii că sportul înseamnă fair-play.

Fair-play înseamnă respectarea regulilor, renunţarea la avantajele obţinute pe nedrept, egalitatea de şanse, comportamentul preventiv, respectarea adversarilor sportivi şi acceptarea celorlalţi. Fair-play-ul, ca atitudine fundamentală sportivă şi morală, este însă ameninţat în lumea de astăzi - nu numai în sport, ci şi în alte domenii ale convieţuirii sociale. Trebuie să avem însă în vedere că fair-play-ul ne oferă posibilităţi autentice pentru o mai bună orientare într-o lume plină de elemente concurenţiale.

Zece principii ale educaţiei în spirit de fair-play:

1. Fair-play-ul este expresia unei atitudini umane, care denotă comportamentul plin de consideraţie faţă de sine, faţă de alţii, dar şi faţă de mediul înconjurător. Fair-play-ul se manifestă cel mai vizibil în sport, dar nu numai aici.

2. Fair-play-ul este calitatea esenţială care trebuie să definească relaţiile interumane. Apelurile, interdicţiile sau sancţiunile nu sunt mijloace destul de bune pentru a-l impune într-o sferă mai largă şi de durată. De aceea, metodele alese trebuie să fie foarte eficiente.

3. Un comportament în spirit de fair-play presupune ca oamenii să aibă anumite calităţi. Atenţia, cinstea, încrederea în sine, consideraţia, capacitatea de a pierde şi empatia sunt condiţiile necesare în acest sens, care trebuie promovate şi dezvoltate. A învăţa să devii o fiinţă morală înseamnă să lucrezi neîncetat la propria personalitate. Comportamentul fair-play nu poate fi predat, la urma urmelor, el trebuie trăit şi învăţat.

4. Aceste calităţi sunt promovate într-o atmosferă didactică, care lasă loc camaraderiei, deschiderii faţă de ceilalţi şi înţelegerii.

5. Principiului succesului, exprimat în termeni de concurenţă, victorie şi înfrângere, trebuie să i se suprime duritatea. Bunăstarea, jocul în comun, experienţa jocului ca atare, calitatea lui, precum şi trăirile interioare trebuie să constituie scopul, ele trebuie mereu scoase în evidenţă şi cultivate.

6. Nu numai ce facem este important, ci mai ales cum o facem.

7. Noi suntem modelele - nu cuvintele noastre, ci felul în care de comportăm cu elevii noştri şi felul în care soluţionăm conflictele ne dă credibilitate.

8. Un comportament moral trebuie să aibă mereu la bază principiul autonomiei şi cel al responsabilităţii. În acest sens trebuie create ocazii care să le permită elevilor să înveţe mai uşor, de ex. în cadrul elaborării orelor de curs sau la stabilirea regulilor formale şi informale.

9. Dispoziţia şi capacitatea de a rezolva conflicte trebuie să fie stimulate de devreme. Conflictele nu trebuie evaluate doar ca fiind fapte negative; ele pot - şi trebuie - să fie percepute şi ca o şansă de schimbare şi dezvoltare, dar şi ca o provocare de a lucra mai mult pe tema fair-play-ului.

10. Un alt ţel al educaţiei în spirit de fair-play mai trebuie să fie şi introducerea unui număr mai mic de arbitri, în loc de mai mulţi. Arbitrul trebuie să fie „transplantat“ în fiecare din noi. În acest sens vorbeşte şi următorul citat: „Fiecare este atent ca vecinul să nu-l înşele. Dar va veni şi ziua, când omul va începe să fie atent ca el să nu-şi înşele vecinul.“

Fisiere in arhiva (1):

  • Elaborarea si Implementarea Noii Campanii Publicitare a Clubului FCM Bacau.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN BACAU MASTERAT POSTUNIVERSITAR STRATEGII DE MARKETING SI COMUNICARE IN AFACERI