Migrația

INTRODUCERE:

Migrația este unul dintre procesele sociale care a influențat și influențează profund societatea actuală, milioane de cetățeni de diferite naționalități, din țările de emigrare aleg calea

migrației. Migrația persoanelor din Republica Moldova este una dintre principalele migrații

dinspre estul spre vestul continentului, o migrație foarte dinamică, a cărei abordare necesită

o viziune diferențiată și complexă.

Scopul principal al cercetării îl constituie identificarea impactului migrației în Republica Moldova din punct de vedere al dinamicii, de asemenea stabilirea cauzelor și consecințelor dezvoltării acestui fenomen la nivel local precum și stabilirea unor soluții pentru combaterea problemei migrație exagerate.

Obiectivele temei sunt:

1.Evoluția problematicii migrației naționale.

2.Studierea detaliată a temei abordate.

3.Motivațiile de migrare.

4.Impactul migrării asupra țării de origine și țării-gazdă.

5.Implimentarea din partea statului a unor măsuri de prevenire a migrației.

Aria de acoperire a cercetării

Începând cu ultimul deceniu al secolului trecut și până în prezent, Republica Moldova se confruntă cu un puternic flux de migrație a populației. Cetățenii Republicii Moldova, de multe ori tineri apți de muncă, pleacă în străinătate, fie din cauza sărăciei, fie a lipsei de perspective, în căutarea unei vieți mai bune și a unui loc de muncă mai bine plătit peste hotarele țării.

Există multe dispute referitor la migrația populației și consecințele sale asupra țării și a familiilor,unii consideră că migrația trebuie privită ca fiind un proces ce trebuie bine gestionat, alții văd migrația ca o problemă care trebuie soluționată.

În Republica Moldova, migrația reprezintă un fenomen de amploare și de importanță majoră, dat fiind faptul că o pondere semnificativă din persoanele apte de muncă sunt implicate în acest proces, iar remitențele constituie peste 1/3 din PIB1 . Cu toate acestea, nu dispunem de o informație adecvată și completă privind numărul exact al migranților care lucrează în străinătate. Una dintre principalele cauze este lipsa unui sistem eficient și durabil de evidență a fenomenului migraționist. De asemenea, un impact negativ asupra procesului evidenței îl exercită lipsa de control național unificat asupra hotarelor de est ale țării, ca urmare a soluționării conflictului transnistrean. Mai mult ca atât, practic guvernul Republicii Moldova nu dispune de informații privind mișcarea migratorie a populației din Transnistria; această regiune, din 1992, nu este efectiv controlată de autoritățile de la Chișinău.2 Din aceste considerente, toate datele prezentate în această lucrare se referă la Republica Moldova, excluzând partea transnistreană.

În mass-media figurează cifre de la 340 de mii până la 1 milion de imigranți. Rezultatele sondajelor sociologice și ale recensământului populației din 2004 atestă că în migrația forței de muncă sunt implicați în jur de 600 mii persoane, sau fiecare a treia persoană aptă de muncă din țară.

Conform datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS), la începutul anului 2019, în Republica Moldova locuiau 2,68 milioane persoane cu reședință obișnuită. În ultimii ani locuitorii țării au fost masiv implicați în migrația internațională, astfel, în 2017, din țară au emigrat în jur de 160 mii persoane, iar 110 mii persoane au imigrat în țară, majoritatea dintre ei fiind migranții reîntorși.

Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele ce au fost făcute publice astăzi, 11 iulie, de Ziua Mondială a Populației, în cadrul evenimentului de prezentare a numărul revizuit al populației Republicii Moldova și a datelor despre migrația internațională pentru perioada 2014-2018.

Cea mai numeroasă prezență a migranților moldoveni se înregistrează în Rusia (60%), Italia (20%), Portugalia (5%), Spania, Turcia, Grecia, Franța, România, Ucraina. După caracterul muncii și preferințele de gen, se deosebesc țări de destinație „masculină” (Rusia, Ucraina, Spania, Portugalia - construcții) și „feminină” (Italia, Turcia - sectorul serviciilor).

În același timp, se observă tendința de concentrare a migranților în orașele mari, megapolisuri. În 10 orașe (Moscova, Roma, Sankt-Peterburg, Istambul, Odesa, ș.a.) s-au concentrat practic ¾ din numărul total de migranți moldoveni.

Deși Republica Moldova este o țară caracterizată preponderent de emigrare, de asemenea se înregistrează și fenomenul de imigrare. Conform recensământului desfășurat în Republica Moldova în octombrie 2004, în republică locuiau 180.255 (mai puțin de 5,4%) migranți externi conform țării de reședință precedente și duratei de ședere permanentă în Republica Moldova. Majoritatea (173.200 persoane) au sosit din țările CSI. Durata aflării și șederii permanente pe teritoriul Republicii Moldova a celor mai mulți dintre ei atestă faptul că aceștia au sosit în perioada sovietică.