Munca si Conflictele de Munca

Imagine preview
(10/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Munca si Conflictele de Munca.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 7 fisiere doc de 110 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Comunicare

Cuprins

ABREVIERI
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 3
CAP.I CONSIDERAŢII GENERALE REFERITOAREA LA MUNCĂ ŞI LA CONFLICTELE DE MUNCĂ 5
1.1. Evoluţia reglementărilor privind conflictele de muncă 9
1.2. Noţiunea şi clasificarea conflictelor de muncă 12
1.2.1. Noţiunea conflictelor de muncă. 12
1.2.2. Clasificarea conflictelor de muncă. 14
1.3. Conflictele de interese 16
1.3.1. Noţiunea, obiectul si trăsăturile conflictelor de interese. 16
1.3.2. Părţile conflictelor de interese. 19
1.3.3. Declanşarea conflictelor de interese. 21
1.4. Conflictele de drepturi 24
1.4.1. Noţiunea conflictelor de drepturi. 24
1.4.2. Părţile conflictelor de drepturi. 26
CAP. II SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR DE DREPTURI DE CĂTRE INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI 30
2.1. Competenţa instanţelor în soluţionarea conflictelor de drepturi. 30
2.1.1. Soluţionarea unor conflicte sau cereri de către judecătorie 35
2.1.2. Soluţionarea conflictelor de drepturi de către tribunale. 39
2.1.3. Soluţionarea conflictelor de drepturi de curţile de apel. 43
2.1.4. Soluţionarea conflictelor de drepturi de Î.C.C.J. 44
2.2. Compunerea completelor de judecată. Magistraţii consultanţi. 48
2.3. Aspecte procedurale privind soluţionarea conflictelor de drepturi de către instanţa de judecată 61
3.3.1. Termenele de sesizare 61
3.3.2. Sarcina probei 62
3.3.3. Alte norme procedurale 64
2.4. Desfăşurarea judecăţii. Hotărârile. 65
2.5. Căile de atac. Recursul. 70
2.6. Executarea hotărârilor judecătoresşti de soluţionare a conflictelor de muncă 77
2.6.1. Executarea silită 77
2.6.2. Răspunderea penală pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti în domeniul conflictelor de drepturi 78
2.6.3. Executarea anumitor hotărâri judecătoreşti. Aplicaţii. 79
CAP III SOLUŢIONAREA UNOR CONFLICTE DE DREPTURI DE CĂTRE ALTE ORGANE (consiliile, colegiile, comisiile de disciplină şi de contestaţii) 87
3.4.1. Generalităţi. Reglementări in materie 87
3.4.2. Soluţionarea plângerilor sau contestaţiilor de către comisiile de disciplină prevăzute in statutul disciplinar al personalului din unităţile de transporturi 89
3.4.3. Soluţionarea contestaţiilor personalului din magistratură 90
3.4.4. Soluţionarea contestaţiilor de către colegiile de disciplină şi colegiile de onoare ale personalului didactic. 94
3.4.5. Soluţionarea contestaţiilor de către Consiliul de disciplină al Uniunii Notarilor Publici 95
3.4.6. Soluţionarea contestaţiilor în cadrul medicilor, farmaciştilor şi asistenţilor medicali 97
3.4.7. Soluţionarea contestaţiilor funcţionarilor publici împotriva sancţiunilor disciplinare. 97
3.4.8. Răspunderea penală în cazul încălcării unor dispoziţii legale privind conflictele de drepturi. 99
CAP. IV CĂI ALTERNATIVE DE SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR DE DREPTURI 102
CAP. V CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND REGLEMENTAREA ŞI SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR DE MUNCĂ ÎN ROMÂNIA 108
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CONSIDERAŢII GENERALE REFERITOARE LA MUNCĂ

ŞI LA CONFLICTELE DE MUNCĂ

Munca reprezintă o activitate inseparabilă de existenţa fiinţei umane Munca este un fenomen social complex şi necesar, care poate fi privit atât ca o activitate – mijloc de creare a valorilor materiale sau spirituale, dar şi ca o activitate – scop, cu valoare formativă asupra personalităţii umane.

Munca este sursa determinantă a avuţiei naţionale. Între factorii de producţie, munca are un rol esenţial, ce se identifică în aportul pe care oamenii, prin forţa lor de muncă, valorifică resursele naturale şi capitalul

Conceptul de muncă a suferit de-a lungul evoluţiei societăţii transformări majore, proces întâlnit, de altfel, şi referitor la alte instituţii social-politice (stat, democraţie) sau juridice (proprietate, persoană, familie, căsătorie ş.a.). Aceste transformări, care au condus, raportat la muncă, la identificarea unor conotaţii noi ale conceptului, îşi au originea în modificările intervenite la nivelul condiţiilor de viaţă – politice, economice, culturale sau spirituale –, al eticii sociale, al educaţiei etc. Este sugestiv faptul că, în limba latină, termenul labor are o dublă accepţiune :

 muncă, în sens de activitate manuală sau intelectuală prin care se realizează

acoperirea nevoilor individuale sau ale unor grupuri sociale;

 muncă, în sens de efort, osteneală, chin, suferinţă, nenorocire, necaz; acest al doilea

sens surprinde munca în ipostază de activitate ce nu se realizează din convingerea intimă a individului, ci este impusă de factori exteriori, de cele mai multe ori subiectivi, care în cele mai multe cazuri aduc atingere libertăţii umane

În Antichitatea elenă, munca era privită cu dispreţ de către elita socială, fiind considerată nedemnă şi degradantă. A munci presupunea o atitudine imorală, iar munca era privită ca o pedeapsă divină.

Filosofii greci distingeau între preocupările libere şi nobile, apanajul exclusiv al cetăţenilor, exercitate în domeniul artelor, al ştiinţei, războiului sau politicii şi munca umilitoare, degradantă, care viza producerea efectivă a bunurilor necesare existenţei materiale a omului, activitate ce era realizată de către sclavi sau membrii de condiţie inferioară ai societăţii. O astfel de atitudine faţă de muncă îşi găseşte explicaţia în stilul de viaţă patriarhal al anticilor, în care produsele economiei naturale erau suficiente pentru satisfacerea necesităţilor materiale reduse ale membrilor societăţii.

Concepţia menţionată nu a avut, însă, caracter general, deoarece au existat şi importante societăţi – definitorii pentru evoluţia umanităţii – în care munca reprezenta o activitate esenţială

Spre sfârşitul feudalismului, transformările intervenite în plan economic şi social, pe fondul trecerii de la relaţiile feudale la relaţiile capitaliste de producţie, au condus la schimbarea mentalităţii, membrii societăţii tinzând să privească munca drept o necesitate.

În legătură cu această evoluţie, a fost menţionată şi ideea potrivit

căreia, în cursul procesului de producţie de tip capitalist, se dezvoltă o clasă muncitoare care, prin tradiţie şi educaţie, a recunoscut cerinţele acestui mod de producţie ca legi naturale, de la sine înţelese

Fisiere in arhiva (7):

  • Munca si Conflictele de Munca
    • bibliografie.doc
    • CAPITOLUL I.doc
    • CAPITOLUL II.doc
    • CAPITOLUL III.doc
    • CAPITOLUL IV.doc
    • CAPITOLUL V.doc
    • CUPRINS.doc

Alte informatii

Observatii: Legea 92/1992 privind organizarea judecatoreasca la care se face referire in document a fost abrogata fiind înlocuită cu Legea 304/2004 care si ea a fost republicata.