Promovarea si Manipularea in Comunicarea de Afaceri

Imagine preview
(6/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Promovarea si Manipularea in Comunicarea de Afaceri.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 44 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Rotaru Ilie

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Comunicare

Cuprins

Moto:
„ arată-te realmente interesat de ceilalți; zâmbește;
nu uita că numele unei persoane este pentru aceasta sunetul cel mai plăcut și mai important, indiferent de limba vorbită;
fii un bun ascultător.
Încurajează-i pe ceilalți să vorbească despre ei înșiși;
vorbește despre ceea ce-l interesează pe celălalt;
fă-l pe celalalt să se simtă important – și fă toate aceste lucruri cu sinceritate ”.
Dale Carnegie
CUPRINS
Introducere 4
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND MANIPULAREA PRIN COMUNICARE 6
1.1. Informație – Informare 6
1.2. Efectele comunicării în masă 7
1.2.1. Tematici majore privind efectele comunicării în masă 8
1.2.2. Caracteristicile efectelor comunicării de masă 8
1.2.3. Tipologia efectelor 8
1.2.4. Avantajele comunicării în masă 9
1.2.5. Dezavantajele comunicării în masă 9
1.3.Manipularea 10
1.3.1. Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea, dezinformarea, intoxicarea (prin minciună, zvon etc.) 11
1.4. Modurile de manipulare specifice televiziunii 16
1.4.1. Tipuri de manipulare televizată 16
1.4.2. Elementele specifice diferitelor tipuri de producții de televiziune 17
1.4.3. Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare 18
1.4.4. Forma și caracteristicile mobilierului din studio 19
1.4.5. Modul de așezare a participanților 20
1.4.6. Exemple de manipulare prin mass media în modernitate şi în contemporaneitate 21
1.5. „Violul mulţimilor” prin intermediul publicităţii şi al propagandei politice 23
1.5.1. Controlul social prin intermediul mass-media 24
1.5.2. Sondajele au de fapt rolul de a forma opinii 25
CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ 28
Înainte de concluzii 37
CONCLUZII 39
BIBLIOGRAFIE 41
Resurse Web 42
Anexa 1

Extras din document

INTRODUCERE

În fiecare zi, în fiecare moment, ființele comunică între ele, adică fac schimb de informații. Pentru aceasta, oamenii folosesc diferite mijloace, unele dintre ele numite “mijloace de comunicare în masă” sau “mass-media”.

Comunicarea, informarea și mijloacele de comunicare depind unele de altele. Acești termeni au sensuri diferite în funcție de domeniile care au drept scop comunicarea informației. Pentru ziarist, informația este expunerea unor fapte la care a asistat sau pe care le-a putut verifica. Pentru el, o informație buna trebuie sa fie adevărata, nouă, inedită și surprinzătoare. Mijloacele de comunicare sunt diferitele suporturi pe care ziariștii le folosesc ca sa transmită informația (ziare, radio, televiziune etc.). Pentru inginerul din domeniul telecomunicațiilor, informația este un semnal transmis unui destinatar prin mijloace tehnice. Inginerul numește comunicare totalitatea operațiilor de prelucrare, de transmitere și recepționare a mesajului. Pentru cei din domeniul publicității, comunicarea are drept scop cucerirea și influențarea consumatorului prin mesaje atrăgătoare. În funcție de clientul care trebuie convins, sunt folosite diferite mijloace de comunicare. Pentru specialiștii din științele umane, comunicarea este un mijloc folosit de oameni pentru a stabili contacte intre ei, pentru a crea și întreține legături între membrii unui grup. Mass-media extind aceste legături la întreaga societate, iar telecomunicațiile sunt un mijloc de coexistență la distanță.

Astăzi, putem transmite și primi informații imediat, oriunde in lume. Datorită acestei rapidități, verificarea informațiilor devine din ce în ce mai dificilă, atât pentru ziariști, cât și pentru public. Comunicarea este indispensabilă, dar trebuie să comparam și să privim cu un ochi critic toate informațiile care ne parvin.

Una dintre cele mai uzuale forme de comunicare este comunicarea prin manipulare folosită tot mai des în zilele noastre. Manipularea este o tactică insidioasă, deci care ascunde viclenie, care face apel la cele mai elementare instincte : dorința de a reuși, dorința de a seduce, de a avea dreptate, de a-ți impune punctul de vedere.

"Manipularea face parte integrantă din legea privind raporturile umane" - susține Hélène ROUTHIER, psiholog - motivând că - "Din momentul în care exista o tranzacție între doi indivizi, se presupune că o oarecare doză de manipulare intră în calcul, toate formele de seducțiune, de revendicări necesitând anumite tactici de manipulare. Dar, când manipularea devine groasă (grosolana), mustrătoare, amenințătoare, manipulatorul folosind influența sa morală sau materială pentru a incita persoana să comită acte sau gesturi neconfortabile, care depășesc limitele normalului, atunci manipularea ridică probleme „serioase”.

Manipularea nu este o "artă" care se pierde. Dimpotrivă, se practică din ce în ce mai mult de către majoritatea oamenilor și încă cu mare entuziasm, de către "MAESTRII MANIPULATORI", care se află în guverne și în mâna celor care ne dirijează soarta. Manipularea este un cuvânt "mare", un termen vast cu conotații diverse, foarte rar pozitive, ea constituind cu certitudine jocul psihologic în care deseori ne lăsam antrenați cu plăcere, de multe ori inconștienți. Se întâmplă ca persoanele cele mai scrupuloase moral, nu pot pretinde că se pot abține și se lasă prinse „în plasă”.

CAPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND MANIPULAREA PRIN COMUNICARE

1.1. Informaţie - Informare

Ca prim pas, e bine să ne oprim asupra cuplului informare-informaţie, dezinformarea putând fi percepută ca o “negare” a informării sau, mai bine spus, ca o asimilare de informaţii false, o intoxicare informaţională. În opoziţie cu informarea, dezinformarea nu vizează cunoaşterea şi poate fi nedeliberată, atunci când mesajele sunt transmise către public de către neprofesionişti (amatorism jurnalistic etc.) sau deliberată, implicând o strategie care are ca efect transmiterea unor mesaje parţial sau total neadevărate, îndreptate spre anumite ţinte relevante. Sub aspect neintenţional, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesionişti.

Veleitarismul acestora sau diletantismul celor ce transmit aceste mesaje pot servi la colorarea senzaţională a conţinuturilor, cu intenţia de a stârni curiozitatea şi interesul unor segmente cât mai largi de opinie. Bourdieu surprinde, într-un mod foarte elegant, tocmai acest aspect de “coborâre” a senzaţionalului în cotidian.

Fisiere in arhiva (2):

  • coperta+pagina1.doc
  • Promovarea si Manipularea in Comunicarea de Afaceri.doc