Extras din proiect
Istorii - cartea sa conține o vastă descrire a unor zone geografice și a popoarelor cunoscute de către greci: egiptenii, perșii, sciții etc.
Herodot poate fi considerat primul antropolog de teren întrucât a efectuat lungi călătorii de documentare în vederea scrierii cărții sale.
Informația oferită de Herodot este și de natură antropologică: de exemplu, el descrie ritualuri de înmormântare ale perșilor și ale sciților.
În cartea sa el pune accentul pe diferență, pe exotismul și aspectul bizar al obiceiurilor și comportamentelor descrise (cazul egiptenilor - discutat la cursul despre relativismul cultural, sem. I). Observațiile lui Herodot corespund unui model etnocentric.
Evul Mediu
În Evul Mediu nu s-a putut constitui un discurs științific despre om, datorită faptului că gândirea medievală a fost caracterizată de opiniile religioase intolerante.
Temele teratologice din literatura medievală ilustrează concepția medievală despre umanitate.
Umanitatea se reduce la limitele creștinătății și la popoarele cunoscute de europeni (arabii, evreii, etc.). Ceilalți (de ex. africanii) au fost considerați sălbatici, aparținând unei specii sub-umane.
Perioada Renașterii este mai deschisă cunoașterii Alterității.
Marile descoperiri geografice au contribuit la multiplicarea întâlnirilor europenilor cu Celălalt, cu culturi diferite.
Informații de natură antropologică se găsesc în relatările navigatorilor și exploratorilor, în cele ale negustorilor și misionarilor.
Renașterea a început să elaboreze un discurs despre noile spații geografice și despre popoarele de aici.
Precursor al gândirii antropologice: Michel de Montaigne, Eseuri (1586) - idei care denunță concepțiile etnocentriste
Iluminismul secolului al XVIII-lea este un moment semnificativ care precede constituirea antropologiei ca știință autonomă.
Filosofi precum J.-J. Rousseau, Voltaire, Montesquieu, Herder au fost interesați de natura umană, critică etnocentrismul și promovează ideea relativismului cultural
Montesquieu, Scrisori persane, 1721
Jean-Jacques Rousseau în Eseu despre originea limbilor (1781) oferă o mostră de gândire antropologică: „A studia oamenii înseamnă a-i privi pe cei din jur; dar a studia omul înseamnă să înveți să privești de la distanță; trebuie mai întâi să observi diferențele, pentru a discerne proprietățile comune.”
Conținut arhivă zip
- Scoli si curente in antropologia culturala.ppt
Alții au mai descărcat și
Oamenii traiesc organizati în grupuri deoarece sunt fiinte sociale. Un grup social reprezinta un ansamblu de indivizi între care exista relatii...
COMUNICAREA NONVERBALA Intr-un sens foarte larg acest termen desemneaza orice proces prin care o informatie este transmisa de la un element la...
Te-ar putea interesa și
CAP. I ASPECTE TEORETICE PRIVIND ACTIVITATEA DE MANAGEMENT I.1 Introducere în teoria managementului Dezvoltarea teoriei managementului este...
INTRODUCERE Pornind de la faptul că fenomenul criminalității este în esența lui un fenomen social, compus din totalitatea infracțiunilor săvârșite...
Se spune că popoarele care îşi uită tradiţia sunt sortite pieirii .” INTRODUCERE Tema din prezenta lucrare de diplomă este Tradiţii şi obiceiuri...
Introducere Actualitatea temei investigate. În procesul transformărilor care au loc în societatea contemporană, un rol aparte îi revine culturii...
Introducere În prezent asistăm la schimbări importante în mediul de afaceri în care acţionează companiile, atât pe plan intern, cât şi...
Provocarile si conþinutul Managementului resurselor umane 1 Provocãrile MRU Timp îndelungat, întreprinderea nu a avut decât o finalitate...
Tema 7 – Abordarea sistemică a proceselor, activităţilor şi evenimentelor educative 7. 1. Geneza şi istoricul viziunii sistemice asupra lumii 7....
În ceea ce priveşte apariţia şi dezvoltarea etnografiei româneşti, până la Bogdan Petriceicu Haşdeu nu putem vorbi despre studii în adevărata...