Amenajare pensiune montană de 4 stele

1. INTRODUCERE

Turismul reprezintă şi o cale (în unele cazuri chiar singura) de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse şi în special a celor naturale: frumuseţea peisajelor, calităţile curative ale apelor minerale sau termale, condiţiile de clima.

Turismul este capabil să asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate.

Turismul prezintă o serie de impacturi asupra mediului economic, social, politic şi natural. Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă un important rol în economie. El creeaza noi locuri de muncă, participând astfel la atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea şomajului.

Turismul are şi o profundă semnificaţie socio-umană; acţionează, prin natura sa, atât asupra turistilor în mod direct, cât şi asupra populaţiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se răsfrâng şi asupra calităţii mediului, a utilizării timpului liber şi nu în ultimul rând asupra legăturilor dintre naţiuni.

1.1 Impactul turismului asupra mediului

Aspecte pozitive. Odata cu creşterea economica, creşte venitul populaţiei, gradul ei de cultură şi de educaţie, de aceea tot mai mulţi oameni doresc să cunoască noi destinaţii, noi culturi mai puţin cunoscute pană acum.

Turismul nu este numai un motiv pentru conservarea şi protejarea mediului, ci el furnizează şi banii necesari pentru conservare; de exemplu banii din taxele de intrare in case memoriale, muzee, sunt folosiţi pentru intreţinere, restaurare şi renovare; la fel putem spune despre donaţiile de la biserici şi mănăstiri.

Multe cladiri şi zone au fost salvate prin reabilitarea lor, devenind spaţii de cazare sau spaţii de atracţie turistică.

Zone întregi au fost revitalizate ca locaţii ale unor evenimente turistice, pelerinaje religioase, festivaluri culturale, festivaluri tradiţionale şi de obiceiuri.

De asemenea turismul este un mijloc de salvare a situatiei economice ale unor zone puternic dezavantajate, dar cu minunate resurse naturale, tradiţionale şi cu obiceiuri deosebite.

Aspecte negative. "Ieşirile la iarbă verde" ale orăşenilor duc la creşterea circulaţiei turistice în nişte zone a căror capacitate de primire este depăşită. Conceptul de "capacitate de primire" apare în cadrul turismului durabil şi constă în numărul maxim de turişti ce poate fi găzduit de către un areal fără a se ajunge la un impact negativ asupra mediului fizic şi asupra nivelului de acceptare socială a oaspeţilor.

Capacitatea de primire poate fi:

• optimă;

• ecologică - gradul de dezvoltare turistica peste care mediul devine degradat;

• fizică - nivelul dezvoltării turistice la care facilitaţile teritoriului sunt saturate, datorită suprasolicitării unei infrastructuri inadecvate;

• social-perceptivă - nivelul de saturaţie al populaţiei locale care începe să respingă vizitatorii şi reacţia turiştilor la diminuarea toleranţei localnicilor;

• economică - capacitatea unei locaţii de a absorbi funcţiunile turistice, fără să apară degradarea mediului;

• psihologică - nivelul de satisfacţie al turiştilor în funcţie de atitudinea negativă a localnicilor, de gradul de aglomerare, de gradul de deteriorare a mediului fizic;

• capacitate de schimb turistic - nivelul de exploatare turistică a unei zone pana la care poate asigura satisfacţia vizitatorilor, fără să afecteze resursele

2. STUDIUL ACTUAL ÎN DOMENIUL TEMEI

2.1 Istoric

Evoluţia activităţii de cazare, reprezintă de fapt, istoria unitaţii de cazare, istoria hotelului, ca unitate tip, care a asigurat întotdeauna, posibilitatea optimă de sejur a călătorului.

Civilizaţia romană cunoaşte casele de vacanţă şi hanurile, fiind vestită în acest sens, vila împaratului roman Tiberiu din insula Capri. Hanurile şi locurile de popas s-au dezvoltat continuu. Aceste adăposturi, hanuri sau locuri de popas protejau oamenii şi animalele în curtea înconjurată cu ziduri şi închise cu porţi.

Termenul de hotel a apărut în Franţa, în perioada Evului Mediu. Denumirea de hotel ca loc de găzduire a fost dată în ultimele secole caselor, clădirilor care adăposteau şi hrăneau călătorii. Cu timpul au evoluat, ca urmare a creşterii generale a fluxurilor de călători şi a necesităţii adăpostirii numărului sporit de călători.