Amenajări și Construcții Hidrotehnice

I.BAZINUL SI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

ELEMENTE REFERITOARE ASUPRA BAZINULUI HIDROGRAFIC :

TRASAREA CUMPENEI APELOR:-linia care separă scurgerile de apă,linia care separă bazinele de receptie.

Aceasta se face pe linia celor mai mari inăltimi delimitind două bazine hidrografice vecine,traversind perpendicular curbele de nivel.

Pentru separarea unui bazin trebuie sa urmărim cu multă atentie mersul curbelor de nivel.

Cumpana apelor reprezintă linia de intretăiere a doi versanti adiacenti de la care apele se scurg in sensuri opuse,este si linia celor mai inalte cote ale bazinului hidrografic.

Se consideră izvor al riului (i)punctul pe care riul apare initial in mod clar sub forma de suprafată.Cumpana principala de ape se traseaza cu o linie groasa intrerupta de culoare neagra/rosie.Reteaua hidrografică va avea culoarea albastra.Se va calcula inaltimea medie a cumpenei apelor pentru malul drept,malul sting cit si pentru intreaga cumpana de ape. [2]

APLICATIE:

Pe harta hidrografică a Romaniei,am impartit fiecare bazin hidrografic si după ce am trasat cumpăna apelor l-am colorant cu o culoare diferită.In partea din dreapta a hărtii hidrografice am scris legenda culorilor corespunzatoare fiecarui BH in parte.Am gasit in total 15 Bh importante din Romania:Siret,Prut,Olt,Telerorman,Vedea,Arges,Mures,Crisurile,Somesurile,Jiu,Bega,Timis,

Ialomita

Râul Siret izvorăşte din Munţii Carpaţii Păduroşi aflaţi în Bucovina de Nord (astăzi regiunea Cernăuţi a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. În antichitate s-a numit Hierasus. Principalii afluenţi ai Siretului sunt: pe partea dreaptă, Siretul Mic, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna şi Buzău; pe partea stângă, Polocin şi Bârlad. Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul României şi 110 km pe teritoriul Ucrainei) şi se varsă în Dunăre, lângă oraşul Galaţi. Dintre afluenţii fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din ţară. Râul urmează la început o direcţie nordică în regiunea Bucovinei de Nord. Străbate localităţile Berhomet pe Siret şi Jadova, unde începe să-şi schimbe direcţia de curgere către sud-est. Îşi continuă curgerea prin oraşul Storojineţ şi prin satele Ropcea, Camenca şi Volcineţ. Siretul abandonează apoi teritoriul Ucrainei şi intră în România prin partea de nord-est. În prima parte, formează graniţa dintre judeţele Suceava şi Botoşani, continuând să se menţină pe aceeaşi direcţie de sud-est. Trece prin oraşul Siret, fostă capitală a Moldovei, apoi prin localităţile Grămeşti, Zvoriştea şi Liteni. În dreptul oraşului Liteni, la aproximativ 20 de km de oraşul Suceava, se varsă în Siret din partea dreaptă râul Suceava (170 km). Siretul îşi continuă curgerea spre sud, traversând localităţile Paşcani, Stolniceni-Prăjescu şi Roman, primind apoi de pe partea dreaptă apele râului Bistriţa (290 km), la circa 5 km după ce acesta a trecut de oraşul Bacău. Mai în aval, trece prin oraşul Adjud şi prin apropiere de Mărăşeşti. În apropiere de vărsarea în Dunăre, primeşte de pe partea stângă apele râului Bârlad (289 km) şi de pe partea dreaptă apele râului Buzău (325 km). Siretul îşi continuă curgerea spre sud, traversând localităţile Paşcani, Stolniceni-Prăjescu şi Roman, primind apoi de pe partea dreaptă apele râului Bistriţa (290 km), la circa 5 km după ce acesta a trecut de oraşul Bacău. Mai în aval, trece prin oraşul Adjud şi prin apropiere deMărăşeşti. În apropiere de vărsarea în Dunăre, primeşte de pe partea stângă apele râului Bârlad (289 km) şi de pe partea dreaptă apele râului Buzău (325 km). În cele din urmă se varsă în Dunăre, în apropiere de oraşul Galaţi.[3]

Vedea este un râu în partea de sud a României, care izvorăşte din Platoul Cotmeana şi se varsă în Dunăre, având o lungime de 244 km. Principalii săi afluenţi sunt: Cotmeana si Teleorman Curge în judeţele Olt şi Teleorman, iar oraşele Alexandria şi Roşiorii de Vede se găsesc pe malurile râului. [3]

Rîul Prut, lung de 953 km, izvorăşte în apropiere de muntele Hoverla din Carpaţii Păduroşi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de oraşul Galaţi. Formează graniţa între România şi Republica Moldova. În perioada interbelică, rîul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigaţia pe rîu a fost treptat abandonată, cursul nemaifiind întreţinut. Principalii afluenţi pe partea dreaptă sînt Ceremuş şi Jijia (cu afluenţii Bahlui şi Başeu). Există pe Prut amenajări hidroenergetice (la Stînca-Costeşti) realizate împreună cu Uniunea Sovietică (actualmente Republica Moldova). [3]

Oltul este unul din cele mai importante râuri din România. Izvorăşte din munţii Hăşmaşu Mare, în Carpaţii Orientali. Curge prin judeţele Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Olt şi Teleorman. Principalele oraşe prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Făgăraş, Râmnicu Vâlcea şi Slatina. Oltul se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele, la Islaz. Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Braşovului, Depresiunea Făgăraşului, Defileul Turnu Roşu-Cozia, Subcarpaţii şi Podişul Getic, Câmpia Română. Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare. Are o lungime de 615 km. [3]

Râul Argeş este un curs de apă din S-SE României, afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. râul Argeş are o direcţie de curgere N-S, drenând mai întâi pantele sudice ale Munţilor Făgăraş, străbate apoi Muscelele Argeşului şi Dealurile Argeşului, iar după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândeşti (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunităţi din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 mc/s în cursul superior, 40 mc/s la ieşirea din zona piemontană şi 73 mc/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeş s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeş, Cerbureni, Oeşti, Albeşti, Curtea de Argeş, Zigoneni, Băiculeşti, Budeasa, Merişani etc.). Valea superioară a râului Argeş se încadrează într-o interesantă şi neasemuită zonă turistică străbătută de şoseaua naţională Transfăgărăşan. Afluenţi principali: Vâlsan, Râul Doamnei, Sabar, Dâmboviţa, Neajlov. [3]

Mureşul (în latină Maris, în maghiară Maros, în germană Mieresch) este un râu, care curge în România şi Ungaria, în lungime de 761 km şi se varsă în Tisa. Mureşul izvorăşte din Munţii Hăşmaşu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului şi defileul Topliţa - Deda, traversează Transilvania separând Podişul Târnavelor de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpaţii Occidentali separă Munţii Apuseni de Munţii Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul Arad în Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează frontiera româno-ungară. [3]