Asigurarea calității betoanelor în șantier la preparare și punere în operă

Betonul este un material compozit obtinut din amestecuri artificiale, omogenizate, care dupa intarire are un aspect de conglomerate cu rezistente mecanice si fizico-chimice.Betonul este unul din materialele cele mai des utilizate in domeniul constructii.

Este cunoscut din antichitate (Egipt) si are avantaje majore (realizarea oricarei forme geometrice, rezistente mari la compresiune si la agresivitati chimice, pret de cost relativ scazut) dar si dezavantaje (greutate proprie mare, rezistenta mica la intindere, intarire relativ lenta).

In principal componentii unui beton sunt:

• agregatele (naturale,artificiale);

• liantul (anorganic,organic);

• aditivi (substanţe introduse în masa amestecului care produc modificări dorite ale proprietăţilor betonului proaspăt sau întărit, precum: îmbunătăţirea lucrabilităţii, accelerarea sau întârzierea prizei sau/şi întăririi, micşorarea temperaturii de îngheţ etc.);

• adaosuri (substanţe sau materiale introduse în masa betonului proaspăt care îmbunătăţesc anumite proprietăţi ale betonului întărit, cum ar fi duritatea suprafeţei, rezistenţa la uzură, rezistenţa la penetrarea radiaţiilor etc. sau ale betonului proaspat, coeziunea, pastrarea omogenitatii, etc - adaosuri minerale, fibre naturale si artificiale);

• apa (atunci cand se impune).

Natura diversificata a componentilor, combinarea si dozarea lor, conduc la o gama foarte mare de tipuri de betoane, cu diferite caracteristici.

In beton, sistemul ciment-apa constituie partea activa amestecului.

Proprietatile principale ale betonului proaspat;

• lucrabilitatea - exprima aptitudinea betonului de a umple cofrajele sau tiparele si de a ingloba armaturile bine si usor sub efectul unui mijloc de compactare cu o cheltuiala minima de energie si forta de munca,precum si aptitudinea de a conserva omogenitatea amestecului in timpul transportului,manipularii si punerii sale in lucrare.

Lucrabilitatea este apreciata conventional si aproximativ prin metode de determinare a consistentei betonului proaspat.

Lucrabilitatea influenteaza direct caracteristicile mecanice ale betonului intarit, omogenitatea, comportarea la gelivitate, aderenta la armatura, etc. Lucrabilitatea

depinde atat de factori interni (componentii betonului), dar si de factori externi (dimensiunea elementelor, distante intre armature, frecari cu peretii cofrajelor, tehnologii de transport si punere in lucrare, etc.).

• consistenta - se poate defini prin mobilitatea betonului proaspat sub actiunea masei proprii sau unor forte exterioare care actioneaza asupra lui.

COMPONENTII BETONULUI :

• Cimenturi pentru betoane

Cimentul este un material pulverulent, de natură bazică, hidrofil, instabil din punct de vedere chimic. Amestecat cu apa formează paste tixotrope, care fac priză şi se întăresc în timp, formând “piatra de ciment”.

Cimentul portland (silicios), reprezintă un amestec de silicaţi şi aluminaţi de calciu şi este obţinut prin măcinarea fină a clincherului de ciment portland cu un adaos de 2…7 % ghips pentru reglarea timpului de priză.

Clincherul de ciment portland este obţinut prin arderea unui amestec de materii prime în cuptoare rotative.

Materiile prime utilizate la fabricarea clincherului de ciment portland sunt: calcare, marne, argile, leossuri, subproduse industriale (zguri, cenuşi, şisturi), adaosuri de corecţie (silicioase, aluminoase, ferugionase etc.), gipsuri.

• Agregate pentru betoane

Agregatele sunt materiale granulare naturale sau artificiale care se

folosesc la prepararea mortarelor şi betoanelor de ciment şi la alte lucrări

de construcţii.

Agregatele se pot obţine din roci naturale, în mod direct sau prin operaţiuni de sortare-concasare (balast, nisip, pietriş, provenite din albiile râurilor şi lacurilor sau piatră spertă, prin concasare ori prin procedee industriale – agregate de concasaj).

Agregatele ocupă cel puţin 75% din volumul betonului şi de aceea calitatea acestora influenţează direct caracteristicile de rezistenţă şi durabilitatea betonului.

CONDIŢII DE CALITATE A AGREGATELOR MINERALE GRELE

Agregatele minerale grele (naturale), pot fi utilizate în compoziţii de betoane dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

- stabilitate fizico – chimică; nu se alterează în prezenţa aerului, apei şi îngheţ-dezgheţului;

- rezistenţă la compresiune mai mare de min. 1,5 ori decât marca betonului propusă;

- nefavorizarea reacţiilor alcalii – agregat;

- inexistenţa unor impurităţi în masa de agregate, care să influenţeze negativ procesele chimice şi fizice din masa betonului: particule vegetale, cărbune, argile, mică etc.In anumite limite sunt admise in masa de agregate urmatoarele impuritati: mica (1%), carbune (0,5%), humus galben, argila (0,25-1,5%), parti levigabile (1-3%), saruri solubile (1,2%), etc. Nu sunt admise urmatoarele impuritati: resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri, pelicule aderente de argila, materiale aderente care izoleaza agregatul de liant, sulfati, sulfuri, etc.