Baraje de Pamant pentru Acumulari de Apa

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Baraje de Pamant pentru Acumulari de Apa.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 27 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Parasca Dumitru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Constructii

Cuprins

1. Introducere
2. Date iniţiale pentru proiectare
3. Calculul barajelor de pământ
3.1. Consideraţii generale
3.2. Clasificarea barajelor de pământ
3.3. Calculul înălţimii barajului
3.4. Calculul volumelor caracteristice
4. Calculul infiltraţiei prin baraje de pământ
4.1. Consideraţii generale
4.2. Baraj omogen cu nivel de apă în aval fără prismă de drenaj
4.3. Baraj omogen cu prismă de drenaj şi fără apă în aval
5. Descărcători hidraulici – părţi componente ale acumulării de apă
5.1. Descărcătorul de ape mari
5.2. Calculul hidraulic al deversoarelor canal
5.3. Calculul canalului rapid
5.4. Golire de fund
5.5. Protejarea taluzurilor
Bibliografie

Extras din document

1.Introducere

Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinat în menţinerea echilibrului ecologic.

Ca factor de mediu, apa reprezintă o importanţă deosebită fiind, ca şi aerul, un element vital pentru vegetaţie, animale şi oameni; participă la producerea fenomenelor atmosferice; determină diferite tipuri de climat influenţând semnificativ biocenoza şi biotopul ecosistemelor; participă la majoritatea transformărilor fizice, chimice şi biologice din sol şi aer; este principala verigă de legătură între biotop şi biocenoză; este un element esenţial în dezvoltarea societăţii omeneşti.

Apele fac parte integrantă din patrimoniul public. Protecţia, punerea în valoare şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă sînt acţiuni de interes general.

La nivelul planetei noastre, 70,8% din suprafaţa acesteia este acoperită cu apă. Cantitatea totală de apă este estimată la 1.400 milioane de km3, din care 97,2% reprezintă apa din mări şi oceane, 2,2% din calotele polare şi 0,6% apa de pe continente.

Republica Moldova este una din ţările relativ sărace în resurse de apă din punct de vedere al bilanţurilor cantitative ale apei. În acest context, gospodărirea apelor în Republica Moldova este una din priorităţi în vederea dezvoltării economice, mai ales în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.

Pe teritoriul R.M. sunt 57 lacuri naturale cu o suprafaţă totală de 62,2 km3. Mult mai mare este numărul lacurilor de acumulare şi al iazurilor, ce acoperă o suprafaţă de 32 mii ha. Au fost construite 82 lacuri de acumulare, cele mai mari fiind: Stânca-Costeşti, Dubăsari, Cuciurgan, Ghidighici, Congaz, Răzeni, Costeşti şi Comrat. Acumularea de la Dubăsari ocupă o suprafaţă de 67,5 km2 şi acumulează 277 mln. m3 de apă, adâncimea medie este de 4,5 m, iar cea maximă de 19,5 m în apropierea barajului.

Construcţiile hidrotehnice sunt construcţii inginereşti destinate pentru soluţionarea unor probleme concrete din ramura economiei apelor.

După rolul lor construcţiile hidrotehnice se împart în două grupe mari:

- Construcţiile hidrotehnice generale;

- Construcţiile hidrotehnice specifice.

După importanţă construcţiile hidrotehnice se împart în:

- Construcţii hidrotehnice de retenţie, în avalul cărora sunt situate centre populate, întreprinderi industriale. Cu procentajul de pierderi umane şi materiale de 0,5 - 1 %.

- Construcţii hidrotehnice de importanţă mare (1 - 3 % pierderi);

- Construcţii hidrotehnice de importanţă mijlocie (3 – 5 % perderi);

- Construcţii hidrotehnice de importanţă redusă (5 – 10 % pierderi);

- Construcţii hidrotehnice de importanţă foarte redusă (10 -20 % pierderi).

2.Date iniţiale pentru proiectare:

Nr. Parametrii Valoarea

1 Suprafaţa BH, Fb, km2 290

2 Precipitaţii, X0, mm 225

3 Cota talvegului, ▼talv, m 140

4 Cota volumului de aluvionare, ▼aluv, m 142

5 Sarcina în amonte, H1, m 8

6 Sarcina în aval, H2, m 2.3

7 Viteza maximală a vântului, vmax, m/s 13

8 Lungimea luciului pe direcţia vântului, Lluc, km 3.8

9 Unghiul dintre axa luciului şi direcţia vântului, βº 20

10 Greutatea specifică a aluviunilor, γal, t/m3 1.9

11 Debitul viiturii, Qv, m3/s 8.1

12 Coeficientul de permeabilitate a barajului kb, m/zi 5.5

13 Turbiditatea medie multianuală ρ0, g/m3 24

14 Înălţimea stratului scurs, h0, mm 68

15 Lăţimea canalului rapid, brap, m 2.75

16 Lăţimea coronamentului, bcor, m 4.9

17 Consolidarea taluzului amonte Pereu de piatră

18*. Indicii taluzului amonte şi aval mam =3, mav = 2.

19*. Coeficientul de rugozitate al canalului de racordare şi canalului rapid,

n = 0,025 0,04.

Fisiere in arhiva (1):

  • Baraje de Pamant pentru Acumulari de Apa.doc

Alte informatii

Ministerul Învăţămîntului şi Tineretului al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Urbanism şi Arhitectura Catedra: Ecotehnie, Management Ecologic şi Ingineria Apelor UNESCO/Cousteau