Evaluarea de Impact pentru o Societate Care Are ca Obiectiv de Activitate Fabricarea Produselor Lactate

Domeniu: Construcții

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 28 în total

Cuvinte : 6142

Mărime: 45.59KB (arhivat)

Publicat de: Manole Olteanu

Puncte necesare: 8

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tomozei

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Tema de proiect 5
A. Încadrarea proiectului 6
1. Date generale 6
1.1. Denumirea unitǎţii 6
1.2. Amplasament, suprafaţa ocupatǎ 6
1.3. Profilul de activitate 6
1.4. Forma de proprietate 6
1.5. Regimul de lucru 7
2. Date specifice activităţii din cadrul obiectivului 7
2.1. Activitǎţi desfăşurate 7
2.1.1. Situaţia existenta 7
2.1.2. Activitǎţi desfăşurate pe timpul dezafectării 7
2.2. Dotări 7
2.3. Bilanţul de materiale 7
2.4. Utilitǎţi 8
3. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu 8
3.1. Protecţia calităţii apelor 8
3.1.1. Surse de ape uzate (situaţia existenta, poluanţi) 9
3.1.2. Staţii şi instalaţii de epurare 9
3.1.3. Evacuarea apelor 9
4. Protecţia aerului 9
4.1. Surse şi poluanţii pentru aer 9
5. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 10
6. Protecţia solului si subsolului 10
6.1. Surse posibile de poluare a solului si subsolului 10
7. Protecţia împotriva radiaţiilor 10
8. Protecţia fondului forestier 10
9. Protecţia ecosistemelor, biodiversitǎţii şi ocrotirii naturii 10
10. Protecţia peisajului şi a zonelor de interes tradiţional 11
11. Gestionarea deşeurilor 11
12. Gestionarea substanţelor toxice şi periculoase 11
13. Încadrarea în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului 11
14. Protecţia aşezărilor umane 11
15. Protecţia împotriva incendiilor 11
II. Lista de control 12
2.1. Caracteristicile proiectului 12
2.2. Amplasarea proiectului 17
III. Identificarea posibilitǎţilor ca proiectul sǎ aibǎ efecte asupra mediului 19
1. Informaţii generale 19
1.1. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurǎrii producţiei 19
1.2. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice 20
1.3. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afecteazǎ mediul, generaţi de activitate activitate 21
2. Procese tehnologice 22
2.1. Procese tehnologice de producţie 22
2.2. Activitǎţi de dezafectare 22
3. Deşeuri – generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor 22
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontier, asupra componenţilor mediului şi mǎsuri de reducere a acestora 22
4.1. Apa. Prognozarea. Mǎsuri de diminuare a impactului 23
4.2. Aerul. Prognozarea. Mǎsuri de diminuare a impactului 25
4.3. Solul. Prognozarea. Mǎsuri de diminuare a impactului 26
4.4. Geologia subsolului. Mǎsuri de diminuare a impactului 26
4.5. Biodiversitatea. Mǎsuri de diminuare a impactului 26
4.6. Peisajul. Mǎsuri de diminuare a impactului 27
4.7. Mediul social şi economic. Mǎsuri de diminuare a impactului 27
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural 27
5. Analiza alternativelor 27
6. Monitorizarea 27
7. Situaţii de risc 29
8. Descrierea dificultǎţilor 29
9. Rezumat fǎrǎ caracter tehnic 29

Extras din proiect

Temǎ de proiect

Sǎ se realizeze evaluarea de impact pentru o societate care are ca obiectiv de activitate fabricarea produselor lactate.

ETAPELE PROIECTULUI

A. Încadrarea proiectului

1.Date generale

1.1.Denumirea unitǎţii

SC LACT SA BACAU

1.2. Amplasament, suprafaţa ocupatǎ

SC LACT SA Bacău-ferma 1 Traian - este situată în comuna Traian, judeţul Bacău, la circa 12 km de municipiul Bacău, centrul administrativ judeţean. Suprafaţa de teren în proprietate exclusivă a societăţii este de 70.000 mp din care 50.000 mp ocupa grajdurile, 20.000 clădirile aferente.

1.3. Profilul de activitate

SC LACT SA BACAU are ca profil de activitate producerea şi prelucrarea laptelui, fabricarea produselor lactate.

1.4. Forma de proprietate

SC LACT SA BACAU este societate cu capital privat.

1.5. Regimul de lucru

Se lucrează în 2 schimburi, a câte 8 ore:primul schimb începe programul la 6oo şi terminǎ la 15oo, având pauzǎ o orǎ, de la 103o la 113o;al doilea schimb începe programul la ora 15oo şi termina la 00oo, având pauzǎ o orǎ de la 19oo la 20oo.

2. Date specifice activităţii din cadrul obiectivului

2.1. Activitǎţi desfăşurate

- colectarea şi procesarea laptelui;

- producerea de produse lactate.

2.1.1. Situaţia existentǎ

- colectarea şi procesarea laptelui, care se realizează într-o hala de 10000 mp;

- producerea de produse lactate, care se realizează într-o fabricǎ cu suprafaţa de 20000 mp.

2.1.2. Activitǎţi desfăşurate pe timpul dezafectării

- nu existǎ perioadǎ de dezafectare.

2.2. Dotări

- grajduri, hala de colectare si procesare a laptelui, fabrica de producerea a produselor lactate, birouri, parcari ect.;

- echipamente şi instalaţii pentru colectarea şi prelucrarea laptelui;

2.3. Bilanţul de materiale

Principalele materii prime

- vaci de lapte:200 capete/an;

- furaje combinate, diferenţiate pe tipul şi vârsta vacilor, realizate conform reţetelor

specifice: 15 t/an;

- apa potabilǎ pentru adăpat: 10 t/an;

- medicamente, vitamine, vaccinuri: 200-400 buc.

Principalele materiale auxiliare

- apǎ pentru igienizări hale şi consum menajer: 6 t/an;

- soluţii pentru dezinfecţie: 100-200 l/an;

- var: 50 kg/an;

- soluţie de hidroxid de sodiu,4% : 30-40 l/an;

- materiale de întreţinere şi de construcţii: 100-200 kg/an;

- motorinǎ pentru centrala termicǎ, benzinǎ pentru mijloacele de transport: 3 t/an, 1 t/an.

Produse finite

- lapte de consum: 20 t/an;

- brânza de vaci, telemea, caşcaval: 10 t/an;

- smântâna, unt: 500 kg/an;

- produse lactate acide: iaurt, lapte bătut, sana: 400 kg/an.

2.4. Utilitǎţi

- apa curentǎ– puţ propriu, cu o capacitate de 1 t/zi;

- energie electricǎ- furnizate de SC EON SA Bacau pe baza de contrant;

- canalizare- canalizarea orasului Bacau;

- alimentare cu gaze naturale- Distrigaz Bacau pe baza de contract.

3. Surse de poluanţi şi protecţia factorilor de mediu

Poluarea apelor reziduale poate fi de origine mineralǎ, organicǎ sau microbiologicǎ. Dintre poluanţii minerali, cel mai mare efect îl au nisipul, particulele de pǎmânt, sǎrurile minerale şi baze dizolvate. Poluarea organicǎ este de naturǎ vegetalǎ sau animalǎ. Cea mai frecventǎ poluare de naturǎ organicǎ este cea vegetalǎ, datǎ de resturile de plante, fructe, legume, textile, hârtii, uleiuri vegetale, al cǎror elemente de bazǎ este carbonul. Poluarea organicǎ de origine animalǎ este datǎ de resturile de ţesuturi animale, acizi organici, etc., al cǎror principal indicativ poluant este azotul. Poluarea microbiologicǎ este produsǎ, în special, de microorganismele vii cum sunt drojdiile, mucegaiurile şi diferite bacterii având ca provenienţǎ dejecţiile organismelor vii.

3.1. Protecţia calităţii apelor

Apele reziduale rezultate din activitatea firmei trec înainte de a fi deversate in reţeaua de canalizare a oraşului printr-o preepurare.

Solidele grosiere (lemn, hârtie, resturi animale si vegetale) sunt îndepǎrtate cu ajutorul unor grǎtare metalice cu spaţii adecvate între ele.

3.1.1. Surse de ape uzate (situaţia existentǎ, poluanţi)

Fabrica de lapte şi moara de cereale evacuează trei categorii de ape uzate şi anume:

- ape uzate menajere – provenite de la spălarea echipamentelor de lucru, de la activităţile angajaţilor, de la grupurile sanitare;

- ape uzate tehnologice şi de răcire – provenite de la tehnologia de fabricaţie (spălarea de utilaje şi pardoseli de la sfârşitul unui ciclu de producţie).

3.1.2. Staţii şi instalaţii de epurare

- în industria alimentarǎ se practicǎ doar o preepurare a apelor reziduale care, apoi, sunt deversate în reţeaua de canalizare.

- îndepărtarea solidelor grosiere (lemn, hârtie, resturi animale şi vegetale) se realizează prin grătare metalice cu spaţii adecvate între bare.