Fabricarea Mobilierului

Alegerea unei comode reprezinta, de multe ori, o problema de utilitate si de functionalitate. Principiul de baza este cel al destinatiei pe care urmeaza sa o aiba aceasta – in general, atunci cand este aleasa independent, nefacand parte dintr-un set, se cunoaste felul in care va fi intrebuintata. Suprafata superioara trebuie sa serveasca unui scop iar compartimentele altuia. Odata ajunsi in acest punct, putem acorda importanta si aspectului estetic. Si daca suntem aici, este just sa ne intrebam: “De ce nu o comoda din lemn masiv?” Avantajele tin de faptul ca o astfel de piesa este una deosebita, avand un aer de scrin de epoca, si va iesi in evidenta, cu siguranta, si de faptul ca, spre deosebire de alte piese din lemn masiv, o comoda poate face parte din nenumarate decoruri, fiind mult mai usor de asortat si de integrat

1.2 Necesitatile socetatii

Sa se prezinta in stare finita un aspect placut decorativ.

Comoda trebuie sa corespunda normelor estetice si a aiba o legatura cu aspectul interior al apartamentului care ar corespunde al unui stil decorativ.

Calitatiea pe care trebuie sa prezinte comoda sunt:

- Sa fie rezistenta la uzare, la compresiune si la lovire.

- Sa nu depaseasca umeditatea mai mult de 7-11%.

- Sa fie rezistenta umeditatea.

- Sa nu prezinte pericol agenti si lichidele care au fost aplicate la tratarea a lemnului.

- Sa aiba o durata de exploatare mai indelungata.

- Sa nu produca praf si sa nu-l retina.

- Sa se curate si sa se intretina usor.

- Sa fie igienica,adica sa nu permita posibilitatea de infectare cu bacterii si ciuperci.

1.3 Necesitatile de materie prima

La nivelul european,consumul de lemn in perioada 1950-1990 a crescut de la 300 la 506 milioane m3/ anual.Cererea de lemn si de produse lemnoase este influentata de un complex de factori, printre cei mai importanti situindu-se creterea demografica venitul net pe locuitor,dezvoltarea locuintelor,progresele inregistrate in stiinta si tehnica,situatia resurselor forestiere in perspectiva,cum si gradul de asimilare a inlocuitorilor lemnului.Studii intocmite pe baze riguros stiintifice la diferite nivele internationale si de stat- prin modelari matematice de trend, regrese si alte combinatii de procedee,pentru urmatorii 25 ani,au condus la formarea unanima a opiniei ca consumul de lemn va creste in continuate intr-un ritm superior celui de cresterea demografica, datorita influentei stimulative a venitului national si al progresului in stiinta si tehnica.La nivelul mondial se prevede ca in urmatorii 10 ani, volumul masei lemnoase ceruta de consum va fi de 1,55 ori mai mare,fiind influentat in principal de crestere deosebit de cativ a consumului de placi pe baza de lemn(de 358%) cit si la hirtie si cartoane(311%) fata de resursele proprii, Europa, Asia, America Centrala si tarile din zona Pacifecului vor fi zone deficitare in, in lemn,in timp ce in C.S.I.,America de Nord de Sud si Africa productia proprie va acoperi nevoile de consum.In Europa, pe urmatorii 15 ani,consumul de lemneste vizat de crestere de la 546 la 765 milioane m3,ritm mult peste cresterea la nivel mondial.