Incorporarea Rumegusului in Compozitia Mortarelor Ecologice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Incorporarea Rumegusului in Compozitia Mortarelor Ecologice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 33 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Constructii

Cuprins

1. Generalităţi 3
1.1 Introducere 3
1.2 Deşeuri din construcţii şi demolări 3
1.3 Prelucrarea deşeurilor 4
2.Ecologia în industria materialelor de construcţii 5
2.1 Ecologie 5
2.2 Lemnul material ecologic 6
2.2.1 Definiţie 6
2.2.2 Compoziţie chimică 6
2.2.3 Proprietăţi ale lemnului 6
2.3 Reutilizarea şi reciclarea lemnului 8
2.4 Colectarea deşeurilor din lemn 8
2.5 Considerente generale privind rumeguşul 9
3. Mortarul 11
3.1 Istoria mortarului 11
3.2 Consideraţii generale 12
3.2.1 Definiţia mortarului 12
3.2.2 Clasificare mortarului 12
3.2.3 Caracteristicile mortarului 13
3.2.4 Marca mortarului 13
3.2.5 Clasa mortarului 13
3.3 Apa 13
3.4 Agregate 14
3.4.1 Generalitaţi 14
3.4.2 Clasificarea după natura chimică şi origine 14
3.4.3 Agregate reciclabile 14
3.5 Mortare de tencuială 15
3.5.1 Elemente de bază 15
3.5.2 Clasificarea mortarelor de tencuieli 15
3.5.3 Condiţii de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească mortarele pentru faţade 16
3.5.4 Defecte în tencuieli 17
3.6 Mortar de zidărie 17
4. Mortar tratat ca şi material compozit 17
4.1 Elemente introductive despre materialele compozite 17
4.2 Definiţii 18
4.3 Fazele constituente ale materialelor compozite 18
4.4 Avantajele materialelor compozite 18
4.5 Dezavantajele materialelor compozite 18
4.6 Domenii de utilizare 19
5. Studii experimentale asupra mortarului cu rumeguş 19
5.1 Determinarea consistenţei mortarului pe bază de rumeguş 20
5.1.1 Efectuarea determinării 20
5.1.2 Înregistrarea rezultatului 21
5.1.3 Interpretarea rezultatului 21
5.2 Determinarea densităţii aparente a mortarului cu rumeguş 21
5.2.1 Efectuarea determinării 21
5.2.2 Înregistrarea rezultatelor 22
5.2.3 Interpretarea rezultatelor 22
5.3 Pregătirea şi conservarea epruvetelor pentru încercările de rezistenţă 22
5.3.1 Aparatură, materiale 22
5.3.2 Condiţii de mediu 22
5.3.3 Modul de lucru 22
5.3.4 Păstrarea epruvetelor înaintea decofrării 23
5.3.5 Termenul pentru încercările rezistenţelor mecanice ale epruvetelor 23
5.4 Încercări în laborator pe mortarul întărit 25
5.4.1 Determinarea rezistenţei la compresiune 25
5.4.2 Determinarea rezistenţei la încovoiere 30
5.5 Comparaţie între mortar cu rumeguş şi mortar obişnuit 33
5.5.1 Reţetă mortar obişnuit 33
5.5.2 Determinarea consistenţei şi a densităţii mortarului obişnuit 33
5.5.3 Comparaţie 33
6. Concluzii 34

Extras din document

1. Generalităţi

1.1 Introducere

Natura ne–a rezervat dintotdeauna surprize dintre cele mai spectaculoase, iar, de data aceasta, ne învaţă cum putem să o respectăm, folosind un material de construcţie natural, nu doar in ridicarea cladirilor şi edificiilor, ci si in operele de arta.

Sectorul construcțiilor a utilizat intensiv resurse naturale şi a produs cantități de deşeuri care, în ultima vreme, exced capacitatea de absorbție a mediului. Necesitatea de a reduce utilizarea resurselor naturale ne‐regenerabile şi, în acelaşi timp, de a minimiza efectele negative datorate producției şi gospodăririi deşeurilor din sectorul construcțiilor a determinat un interes crescător orientat spre reciclare. Astfel, opțiunea de a valorifica unele părți din deşeuri şi de a le reintroduce în ciclurile productive, sub formă de produse sau materii prime, devine interesantă.

Reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări oferă oportunități importante pentru:

a) reducerea necesarului de terenuri pentru haldare;

b) evitarea supra‐consumului de resurse de agregate naturale ne‐regenerabile, prin introducerea de materiale alternative şi suplimentare pe piața agregatelor;

c) crearea de noi posibilități de afaceri prin reciclarea deşeurilor.

1.2 Deşeuri din construcţii şi demolări

Anual, în Europa sunt produse diferite tipuri de deşeuri. Fiecare dintre acestea determină efecte diverse asupra mediului şi sănătății umane, în funcție de caracteristicile lor particulare.

O analiză a fluxului de deşeuri, pe sectoare economice, sugerează clasificarea lor în trei tipuri principale, în funcție de originea lor: construcții, mine‐cariere şi industriile prelucrătoare.

Deşeurile sus menționate sunt alcătuite în principal din materiale inerte, care, în cele mai multe cazuri, pot fi reciclate. Tratamentul deşeurilor din sectoarele mine‐cariere şi industrii prelucrătoare conduce, de fapt, la producția de agregate artificiale, care, ca şi agregatele reciclate, pot fi asimilate agregatelor naturale.

În fluxul deşeurilor municipale deşeurile din construcţii şi demolări sunt reprezentate de:

- deşeuri de beton, cărămizi, resturi ceramice;

- deşeuri lemnoase, din sticlă, din plastic;

- deşeuri de asfalt, gudroane şi produse gudronate;

- resturi metalice;

- resturi din excavaţii (pământ, pietre, pietriş);

- deşeuri de materiale izolante;

- amestecuri de deşeuri de construcţi şi demolări;

O analiză a fluxului de deşeuri, pe sectoare economice, sugerează clasificarea lor în trei tipuri principale, în funcție de originea lor: construcții, mine‐cariere şi industriile prelucrătoare.

Deşeuri produse pe sectoare economice în EU-27 în anul 2011 ( % din cantitarea totală de deşeuri) – Sursa: Eurostat, 2011

1.3 Prelucrarea deşeurilor

În prezent, sunt disponibile diverse tehnologii de prelucrare a deşeurilor C&D pentru producerea de agregate reciclate de calitate superioară, utilizabile în industria construcțiilor ca produse recuperate sau materii prime, cu performanțe tehnice comparabile celor ale agregatelor naturale. Produsele valorificabile obținute din deşeuri omogene sunt de calitate mai bună în comparație cu acelea rezultate din amestecuri heterogene.

În prezent, există numeroase tehnologii care pot fi folosite la prelucrarea deşeurilor pentru producerea de agregate reciclate de bună calitate, care pot concura cu produsele de carieră în ceea ce priveşte calitățile tehnice.

2.Ecologia în industria materialelor de construcţii

2.1 Ecologie

Atunci când construim o casă, sunt necesare cantităţi mari de materiale (ciment, beton), a căror producere implică consumuri mari energetice, defrişarea pădurilor, răspândirea unor substanţe nocive în aer etc..De aceea soluţia este folosirea unor materiale de construcţie care să asigure o dezvoltare durabilă. Astăzi se pot construi deja clădiri cu consum redus de energie la preţuri rezonabile iar izolaţia termică este esenţială în acest sens. În categoria materialelor ecologice pentru construcţii se încadrează materialele reciclate, cele care se găsesc în natură în cantităţi foarte mari, sunt regenerabile şi durabile (de foarte bună calitate, care asigură longevitatea clădirii şi micşorează costurile de întreţinere). În acelaşi timp, ele trebuie să fie puţin poluante, să nu conţină elemente chimice dăunătoare, iar procesul prin care sunt realizate să nu genereze cantităţi mari de deşeuri. Pentru asigurarea unui grad ridicat de confort fizic şi psihic într-o clădire, este esenţială crearea unui mediu cu acustică optimă. Principalii factori care influenţează zgomotul în interiorul unei clădiri sunt sursele de zgomot din interior şi zgomotul din exterior

Impactul generat de deşeuri asupra mediului şi modul de gestionare a acestora diferă de la un tip de material la altul.

Lemnul are o energie încorporată relativ redusă (energia consumată în procesul de exploatare forestieră), dar mare din punct de vedere caloric. Deşi pentru anumite tipuri de deşeuri de lemn re-utilizarea sau reciclarea sunt cele mai bune opţiuni, utilizarea ca şi combustibil alternativ celui fosil are, în general, un beneficiu mai mare asupra emisiilor de gaze cu efect de seră decât recuperarea materialului ca şi resursă (şi evitarea folosirii materiilor prime virgine). O alternativă la valorificarea materială (reciclarea) este recuperarea energiei conţinute de deşeuri. Acest lucru poate duce la beneficii semnificative de mediu, în special pentru materialele care au o putere calorica mare. De exemplu, comparativ cu operaţia de depozitare, o tonă de deşeuri de lemn incinerate aduc estimativ o economie de emisii de gaze cu efect de seră de 0,5 - 3 tone CO2 echivalent/tona de deşeu dacă acesta este incinerat. Implementarea unui model sau altul de generare a energiei electrice ar putea îmbunătăţi şi mai mult utilizarea energiei regenerabile derivate din deşeuri.

Fisiere in arhiva (1):

  • Incorporarea Rumegusului in Compozitia Mortarelor Ecologice.doc