Masina de Balotat Deseuri de Sarma

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Masina de Balotat Deseuri de Sarma.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 80 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ioan Groza

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Constructii

Extras din document

CAP.1 INTRODUCERE

Prelucrarea materialelor prin trefilare îsi gaseste o larga utilizare în industria metalurgica si constructoare de masini.

Daca forta necesara procesului de deformare este dezvoltata de o toba pe care sârma obtinuta se înfasoara în colaci , procedeul poarta denumirea de trefilare. Materia prima pentru trefilare o constituie sârma laminata la cald pe laminoarele de sârma.

Trefilarea se realizeaza la rece ( temperatura mediului ambiant) , când procesul de deformare plastica este însotit de fenomenul de ecruisare. Scopul acestui procedeu este obtinerea unor produse de forme si mai ales de dimensiuni care nu pot fi obtinute prin deformare la cald, precum si îmbunatatirea unor caracteristice mecanice a acestora.

Pentru obtinerea sârmelor din materiale cu deformabilitate redusa, se foloseste si trefilarea la semicald. Astfel ,de exemplu, trefilarea sârmelor din wolfram si molibden se face la 700....800 0C . Trefilarea la semicald , este indicata si pentru sârme din oteluri înalt aliate. Calitatea suprafetei si precizia dimensionala obtinute prin trefilare sunt corespunzatoare unei prelucrari de finisare.

Se tinde a se folosi în ultimul timp “trefilarea printre role”, filiera clasica fiind înlocuita cu doua sau mai multe role. Aceasta operatie constituie o îmbinare a trefilarii cu laminarea si are avantajul ca fortele de tragere sunt mult mai mici, din cauza ca fortele de frecare sunt mai reduse. Precizia dimensionala cât si calitatea suprafetei sârmei sunt însa mult diminuate. Aceasta forma de trefilare este indicata numai ca o faza pregatitoare si nu de finisare a sârmei, calibrarea finala urmând a se realiza prin trefilarea clasica.

1.1 Particularitatile trefilarii

Cu toata simplitatea aparenta , multe elemente ale procesului de trefilare si tragere au devenit obiectul unor studii amanuntite . Caracterul curgerii materialului si starea de tensiune se studiaza prin diferite metode ca: modificarea retelei de coordonate , variatia duritatii sau diferenta de marime a granulatiei pe sectiunea produsului obtinut prin tragere.

Analizând procesul de trefilare – tragere (fig. 1.1), se observa ca interactiunea dintre semifabricat si scula se caracterizeaza prin existenta frecarii pe întreaga suprafata de contact.

Aceasta influenteaza si asupra starii de tensiune , determinând distributia neuniforma a deformatiei pe diametrul semifabricatului supus tragerii. De asemenea în timpul deformarii , fortele de frecare exercita o actiune de retinere asupra materialului de la suprafata semifabricatului , ceea ce creeaza conditiile pentru aparitia diferentei vitezelor longitudinale pe sectiune . Valoarea fortei de tragere este determinata de rezistenta la deformarea materialului , marimea gradului de deformare si a fortelor de frecare pe suprafata de contact. Aceasta limiteza valorile practice ale coeficientului de lungire µ , care de obicei are valori doar de1,2...1,5 si rareori se ridica pâna la 1,8.n. Pe lânga utilizarea unei ungeri de calitate pe suprafetele de contact fara de care efectuarea procesului este îngreunata , un mare efect asupra lungirii îl are contratragerea adica

forta aplicata la extremitatea posterioara a

semifabricatului .Contratragerea micsoreaza

rezistenta la deformare si asigura cresterea

valorii pentru µ. Un efect asemanator se obtine

prin schimbarea sculelor obisnuite (filiere sau matrite)

cu elemente de rulare.În acest caz scade mult valoarea Fig. 1.1 Principiul trefilarii si tragerii

fortei de deformare , iar lungirea poate sa ajunga pâna la 4...5

si chiar mai mult.

1.2 Materia prima folosita la trefilarea metalelor

Materia prima utilizata difera de la un produs la altul , în functie de felul produsului si de calitatea impusa acestuia.

Astfel, drept materii prime se folosesc:

- sârma laminata, pentru fabricarea sârmelor trase;

- profile laminate , pentru fabricarea profilelor trase;

Aceste produse pot fi din otel sau din metale si aliaje neferoase . Se folosesc oteluri carbon sau aliate , obtinute prin toate procedeele de elaborare.

Otelurile Martin sunt preferate pentru sârme subtiri , deoarece permit reduceri mari de sectiune , fiind plastice.

Otelurile Thomas , care sunt mai ieftine si mai greu deformabile , sunt folosite pentru produsele trase la care nu se cer caracteristici mecanice superioare.

Otelurile electrice sunt folosite pentru produse trase din otel carbon si aliat cu prescriptii speciale de calitate .

Dintre metalele si aliajele neferoase , cele mai mult folosite pentru produse trase sunt : cuprul , aluminiul si aliajele lor. În cazul cuprului , se foloseste cuprul electrolitic sau cuprul metalurgic ; primul este destinat fabricarii sârmelor si barelor folosite în sectorul electrotehnic, iar al doilea pentru tevi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Masina de Balotat Deseuri de Sarma.doc

Alte informatii

lucrare de diploma