Metode și modele de calcul pentru structuri de rezistență cu aplicații la transportul gazelor naturale

1.MOMENTE DIN ISTORIA GAZELOR NATURALE IN ROMANIA

Gazul metan constituie, alaturi de petrol si carbine, una dinntre cela mai inseminate bogatii naturalee ale subsolului tarii noastre, un valoros combustilbil si o materie prima de seama.

Emanatiile de gaz natural au fost observate in diverse regiuni ale lumii inca din anul 2000 inainte de Hristos utilizarea acestora fiind adesea intamplatoare, pentru iluminat si incalzit dupa aprinderea acestora in urma unor descarcari electrice.

Descoperirea intamplatoare a gazelor naturale la Sarmasel (jud.Mures) in anul 1909, determina dezvoltarea timpurie a afacerilor cu gaze naturale in Romania, activitati similare in acea perioada existand doar in SUA si Canada.

Din cele mai vechi timpuri, numeroase popoare ale Antichitatii cunosteau gazul natural sub denumirea de “focuri sfinte” sau “focuri vesnice” .

In Romania, la Sarosul Unguresc (judetul Mures), in locul cunoscut sub numele de Zugo (Zgomotosul), ciobanii frigeau porumb la flacarile gazului natural care iesea din pamant.

La Sarmasel (judetul Mures) se amintea de o baie numita “bae rece-calda” in care emanatiile de gaze naturale puneau apa in miscare asemenea clocotului apei.

La Bazna (judetul Sibiu) pentru iluminatul promenadelor se utilizau gaze captate prin palnii montate deasupra putului de unde se exploatau apele minerale.

In Ighisul Nou (judetul Sibiu) in curtea lui Ianos Kovacs se semnalau la inceputul secolului XIX emanatii de gaze naturle.

Prezenta gazelor a fost semnalata in mlastini sau ape namoloase la Noul Sasesc(judetul Sibiu).

“Focuri nestinse” semnalate la Lunci, Lopatari, Andreiasi, Vladaia, Harja, Policiori (judetul Buzau), Ocnele Mari(judetul Valcea) unde emanatiile de gaz erau adesea aprinse de descarcari electrice.

“Vulcanii glodosi” au fost semnalati la Beciu,Berca fiind descrisi ca niste “guri pe unde iese din pamant noroi inegrit, prin amestecul cu pacura, prin energia gazului care –l impinge afara”.

La Bazna, langa Medias, niste ciobani, aprinzand un foc sa se incalzeasca, au descoperit, din pura intamplare, emanatiile de gaze naturale.

La Arad saparea unei fantani de apa la adancimea de 450 m a deschis un strat de gaz producand o eruptie.

2. CONDUCTE

2.1 Generalitati

Gazele rezultate de la cocserii si furnale sunt folosite dupa epurare la diferite instalatii din intreprinderile siderurgice respective. Pentru transport de la locul unde se produc la statiile de epurare, la gazometrie si de aici la consumatori, se folosesc conducte, montate deasupra solului.

In general, diametrul conductelor este mare, putand ajunge la 3000 mm si chiar mai mult. Diametrul conductelor rezulta din necesitatea de a se asigura, sub presiune data, debitul cerut de consumatori pe care ii alimenteaza.

Traseul conductelor rezulta din cerintele exploatarii ;urmarindu-se sa se obtina trasee cat mai scurte, conductele traverseaza cai ferate, drumuri si chiar unele instalatii joase. Distantele intre punctele de sustinere pot rezulta astfel incat conducta sa le poata trece ca un element autoportant sau pot fi prea mari si conducta trebuie sustinuta intr-un mod oarecare.Traseul in plan prezinta schimbari de directii, devieri; in plan vertical, de asemenea poate avea modificari de pante sau coturi.

Traseul unei conducte este impartit in tronsoane, limitate prin compensatori de dilatare ; lungimea tronsoanelor poate ajunge pana la circa 100 m. Intre doi compensatori de dilatare, conducta are un reazem fix, situate spre mijlocul lungimii tronsonului; celelalte reazeme sunt mobile.