Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 29 în total
Cuvinte : 6830
Mărime: 57.57KB (arhivat)
Puncte necesare: 7
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Maria Ciutak
Ministerul Educaţiei şi Tineretului Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Urbanism şi Arhitectură Catedra: “Tehnologia Materialelor si Articolelor de Constructie”

Cuprins

  1. 1. Introducere.
  2. 2. Procese fizico-chimice.
  3. 3. Cuptoare cu funcţionare continuă.
  4. 4. Calcularea consumului materiei prime.
  5. 5. Flux tehnologic.Utilizări ale varului hidraulic.
  6. 6. Măsuri de protecţie a muncii .

Extras din proiect

Introducere.

Producerea materealelor de construcţii este unul din cele mai vechi lucruri in dezvoltarea tehnicii. Materealele de construcţii începuseră a fi necesare pentru construirea clădirelor , podurelor, tunelurilor etc.

Aproximativ trei mii ani în urma , pentru legătura între pietre s-a început întrebuinţarea lianţilor . Lianţii se numesc materiale care la amestecare cu apa formează o masă plastică , de la timpul de întărire dură a pietrei . Principalii lianţi utilizaţi din cele mai vechi timpuri au fost varul şi gipsul.

Principalii utilizatori ai varului sînt interprinderele industriei materealelor de construcţii, metalurgiei, chimice şi industriei alimentare.

În industria materealelor de construcţii la fiecare 1000 buc. de cărămidă silicatică se foloseşte mai mult de 400 kg de var nestins. Deasemenea creşte folosirea varului nestins în industria metalurgică, unde la fiecare tona de producţie se foloseşte de la 40 - 100 kg de var nestins. O mare cantitate de var se cheltue deasemenea la industria chimică, la fabricile de zahăr la producerea celulozei, soluţiilor de dizinfectare , la curăţirea apelor curgătoare

În calitate de material de construcţii varul se foloseşte din timpurile străvechi . Aproximativ 5 mii de ani in urmă in Egipt cheltuielele de var se foloseau la construcţia piramidelor .

În Roma Antica (aproximativ 190 ani î.e.n) o mare cantitate de var se folosea la amestecurile pentru mortarul de zidărie si finisare. Mai tîrziu a facilitat descoperirea importantelor cantităţi a varului - insusirea de-a adăuga in amestic adausuri fin fărîmiţate a produselor vulcanice eruptive (tuful , piatra ponce , cenuşa vulcanică) sau întărirea cărămizii din argilă nearsă nu numai în cantităţi uscate dar şi în apă . Adausurile care asigură rezistenţa la apa a liantului a primit denumirea de hidraulice .

Varul hidraulic - se obţine prin calcinarea calcarelor marnoase la temperaturi inferioare apariţiei fazei lichide.

Varu hidraulic se clasifică în două categorii :

a.varul slab hidraulic,care se obţine din calcare marnoase cu un conţinut între 8 şi 15 % substanţe argiloase şi care se produce fie sub formă de bulgări,fie sub formă de pulbere.

b.varul greu hidraulic, care se obţine din marne calcaroase cu un conţinut între 15 şi 22 % substanţe argiloase şi care se produce numai sub formă de pulbere.

Prin modul de hidraucilitate se înţelege raportul dintre partea argiloasă şi oxidul de calciu.Acest modul variază de la 0,15 pentru varurile uşor hidraulice,pînă la 0,50 ,pentru varurile greu hidraulice.Se constată că hidraulicitatea crşte în funcţie de conţinutul de argilă al calcarului marnos.

În timpul arderii calcarelor marnoase, are loc nu numai disocierea carbonatului de calciu cît şi combinarea chimică a unei părţi a din oxidul de calciu cu silicea şi alumina provenită din deshidratarea argilei.

Varul hidraulic este deci un amestec de compuşi nehidraulici (oxid de calciu şi de magneziu) şi compuşi hidraulici (silicaţi şi aluminaţi de calciu).Compoziţia lui este diferită de cea a varului aerian.Varul hidraulic are proprietatea de hidraulicitate,caracterizată prin faptul că întărirea începuna în aer continuă şi sub apă.

Din cauza compoziţiei variate a calcarelor marnoase,proporşiile compuşilor sînt şi ele diferite,în funcţie de conţinutul în material argilos,şi ca urmare şi proprietăţile varurilor hidraulice sînt variabile.

Arderea varuli hidraulic se face la temperatur cu atît mai joase,cu cît calcarul argilos conţine mai puţin carbonat de calciu.De asemenea,arderea trebuie condusă astfel,încît să nu se atingă punctul de topire a materialului.Temperatura care trebuie menţinută în cuptoare este de 900 - 1050şC.

Greutatea specifică a varului hidraulic este cuprinsă între 2,5 şi 9 t/m3,iar greutatea specificăaparentă în grămadă în stare afînată este de 500 – 800 kg /m3.

Varul hidraulic se foloseşte la prepararea mortarelor de zidărie şi de tencuială,precum şi de prepararea mortarelor slabe necesare la executarea fundaţiilor de piatră brută.Varulhidraulic de calitate superioară este folosit la prepararea betoanelor de mărci inferioare.

Preview document

Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 1
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 2
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 3
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 4
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 5
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 6
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 7
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 8
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 9
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 10
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 11
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 12
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 13
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 14
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 15
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 16
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 17
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 18
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 19
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 20
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 21
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 22
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 23
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 24
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 25
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 26
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 27
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 28
Procese fizico-chimice la obținerea clincherului Portland - Pagina 29

Conținut arhivă zip

  • Procese Fizico-chimice la Obtinerea Clincherului Portland.doc

Te-ar putea interesa și

Obținerea Betonului

TEMA LUCRĂRII CALCULUL TEHNOLOGIC AL UNEI STAŢII DE BETOANE „TSEKOURAS” CARE SĂ PRODUCĂ 5800 T/ZI BETON PROASPĂT TIP C12/15. MEMORIU TEHNIC...

Procese fizico-chimice la arderea clincherului Portland, pe cale umedă

1.Introducere 1.1. Scurt istoric despre producerea si dezvoltarea liantilor minerali. Primul material liant care a fost folosit inca din...

Producerea cimentului Portland pe cale umedă - productivitatea cimentului 100000 tone anual

1.Introducere 1.1. Idei principale despre materiale liante. În prezent se cunosc diverse tipuri de materiale liante. Dar in practica se...

Procesele fizico-chimice la tratarea termică a cimentului Portland

1. Introducere. 1.1. Idei principale despre materiale liante. In prezent se cunosc diverse tipuri de materiale liante. Dar in practica se...

Proiectare fabrică ciment Portland normal

1. Compozitia chimica si mineralogica a cimentului portland : Traditional lianti anorganici reprezinta substante minerale in forme pulverulente cu...

Cimentul Portland

1. Lianţi anorganici. Definire şi clasificare. Lianţii anorganici sunt sisteme disperse eterogene solid-lichid, ai căror componenţi intră în...

Ai nevoie de altceva?