Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Construcții
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 59 în total
Cuvinte : 13982
Mărime: 1.79MB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dascalita Dan
Universitatea „Vasile Alecsandri”din Bacau Facultatea de Inginerie Ingineria şi Protecţia Mediului în Industrie Anul III

Cuprins

Nr. Crt. Titlul Pagina

1. CAPITOLUL 1. ELEMENTE GENERALE PRIVIND CICLUL HIDROLOGIC SI SCHEMELE DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE

1.1. Definiţia si componentele ciclului hidrologic

1.2. Sistemul hidrologic

1.3. Bilanţul hidric

1.4. Gospodărirea apelor la nivel de bazin hidrografic Pag.4

2. CAPITOLUL 2. BAZINUL HIDROGRAFIC . DESCRIERI . DELIMITARI . Pag.16

3. CAPITOLUL 3. ELEMENTE METODOLOGICE PRIVIND DETERMINAREA UNOR FACTORI FIZIOGRAFICI AI SCURGERII APELOR

3.1. Delimitarea cumpenelor apelor si a bazinelor hidrografice aferente din România.

3.2. Descrierea celor 15 bazine hidrografice codificate din Romania

3.3. Numar bazinelor secundare

3.4. Topologia retelei hidrografice

3.5. Calculul patratului

3.6. Perimetrul Bazinului Hidrografic Tarcau si a celor doua subbazine studiate

3.7. Lungimea Retelei Hidrografice (RH)

3.8. Suprafaţa Bazinului Hidrografic

3.9. Stabilirea epurei bazinului hidrografic

3.10. Coeficientul de sinuozitate

3.11. Coeficientul de ramificare

3.12. Densitatea reţelei hidrografice

3.13. Profile longitudinale şi longitudinale ale reţelei hidrografice

3.14. Coeficientul de asimetrie

3.15. Lungimea bazinului hidrografic

3.16. Lăţimea medie a bazinului hidrografic

3.17. Gradul de abatere de la forma circulara (β)

3.18. Gradul de alungire al bazinului hidrografic (α) Pag.35

4. CAPITOLUL 4. STUDIUL CARACTERISTICILOR FIZIOGRAFICE ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC TARCAU SI A DOUA SUBBAZINE COMPONENTE ( un subazin de stanga si unul de pe partea dreapta )

4.1. Delimitarea cumpenelor apelor si a bazinelor hidrografice aferente din România,

4.2. Descrierea celor 15 bazine hidrografice codificate din Romania

4.3. Numar bazinelor secundare

4.4. Topologia retelei hidrografice

4.5. Calculul patratului

4.6. Perimetrul Bazinului Hidrografic Tarcau si a celor doua subbazine studiate

4.7. Lungimea Retelei Hidrografice (RH)

4.8. Suprafaţa Bazinului Hidrografic

4.9. Stabilirea epurei bazinului hidrografic

4.10. Coeficientul de sinuozitate

4.11. Coeficientul de ramificare

4.12. Densitatea reţelei hidrografice

4.13. Profile longitudinale şi longitudinale ale reţelei hidrografice

4.14. Coeficientul de asimetrie

4.15. Lungimea bazinului hidrografic

4.16. Lăţimea medie a bazinului hidrografic

4.17. Gradul de abatere de la forma circulara (β)

4.18. Gradul de alungire al bazinului hidrografic (α) Pag. 54

5. Bibliografie 59

Extras din document

CAPITOLUL 1. ELEMENTE GENERALE PRIVIND CICLUL HIDROLOGIC SI SCHEMELE DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE

1.1. DEFINIŢIA SI COMPONENTELE CICLULUI HIDROLOGIC

Ciclul hidrologic reprezintă un model conceptual care descrie miscarea continuă a apei între biosferă, atmosferă, litosferă si hidrosferă. Apa de pe Pământ este stocată în diferite tipuri de rezervoare: atmosferă, oceane, lacuri, râuri, sol, gheţari, apă subterană si suprafeţe acoperite cu zăpadă. Circulaţia apei între aceste rezervoare are loc prin procese de evaporare, condensare, precipitare, interceptive, siroire, topire, infiltraţie, percolatie,transpiraţie, inmagazinare, scurgere de suprafaţă si scurgere subterană.

Circulaţia apei în natură este determinată de următorii factori:

- energia solară, care produce circulaţia aerului în atmosferă datorită încălzirii inegale a suprafeţei terestre;

- forţa de atracţie gravitaţională care determină fenomenele de precipitare, scurgere, infiltraţie;

- forţele de atracţie solară si lunară, care se află la originea mareelor si a curenţilor marini;

- presiunea atmosferică; diferenţele de presiune determină apariţia vântului prin deplasarea maselor de aer pe orizontală;

- forţele intermoleculare din sol care determină fenomene capilare; acestea influenţează scurgerea apei în sol;

- factorul uman, care intervine direct în procesele de mişcare si transformare ale apei.

Ciclul global al apei se subdivide în ciclurile oceanic şi continental. Oceanele asigură cea mai mare parte din apa evaporată în atmosferă, din care aproximativ 91% se reîntoarce în oceane sub formă de precipitaţii, restul fiind transportat către masele de aer deasupra uscatului, unde factorii meteorologici declanşează formarea precipitaţiilor. Dezechilibrul dintre cantităţile de apă evaporate deasupra oceanului si continentului este corectat de scurgerea de suprafaţă si subterană prin care apele sunt dirijate înapoi către ocean.

Conform sursei: Water resources. In Encyclopedia of Climate and Weather, 1996, editata de S. H. Schneider, Oxford University Press, New York, vol. 2, pp.817-823, oceanele cantonează circa 96,5 % din întreaga cantitate de apă de pe Pământ restul regăsindu-se în gheţari, apă subterană, lacuri, râuri, sol, atmosferă si biosferă Ulterior in anul 2000 aceste informatii au fost completate prin noi studii si cercetari situatia distributiei apei pe glob prezentata de Cosandey, Robinson, 2000 in anul 2000 se prezinta in tabelul 1.2.

Tabelul 1.1.

Distribuţia apei pe glob (estimare).

Sursa: Water resources. In Encyclopedia of Climate and Weather, 1996, editata de S. H. Schneider, Oxford University Press, New York, vol. 2, pp.817-823

Nr. Crt. Sursa de apa Volumul apei

in km3 Procentul din totalul de apa dulce(%) Procentul din totalul de apa(%)

1. Oceane, mari si golfuri 1,338,000,000 - 96.5

2. Calote glaciare, ghetari si zapada permanenta 24,064,000 68.7 1.74

3. Apa subterana 23,400,000 - 1.7

3.1. Dulce 10,530,000 30.1 0.76

3.2. Sarata 12,870,000 - 0.94

4. Umiditatea din sol 16,500 0.05 0.001

5. Gheata permanenta si nepermanenta din sol 300,000 0.86 0.022

6. Lacuri 176,400 - 0.013

6.1. cu apa duce 91,000 0.26 0.007

6.2. cu apa sarata 85,400 - 0.006

7. Atmosfera 12,900 0.04 0.001

8. Apa din mlastini 11,470 0.03 0.0008

9. Rauri 2,120 0.006 0.0002

10. Apa biologica 1,120 0.003 0.0001

Total 1,386,000,000 - 100

Tabelul. 1.2

Distribuţia apei pe glob(estimare conform sursei: Cosandey,Robinson,2000)

REZERVOR VOLUM

(milioane Kmc) %

Oceane 1370-1.338 94,22

Gheţari 24 1,65

Ape subterane 23.4 1,61

Lacuri 0,18 0,012

Sol 0,082 0,0056

Atmosferă 0,0129-0,014 0,0009

Ape de suprafaţă 0,002 0,0001

biosferă 0,002 0,0001

TOTAL 1.454 mil.kmc-1.500mil.kmc

Volumele de apa disponibile de apă dulce pe locuitor şi continente conform sursei Jones, 1998 se prezinta in tabelul 1.3.

Tabelul 1.3.

Volumul de apă scurs şi disponibilul de apă dulce

Continentul Volumul de apă scurs Populaţia Disponibilul de apă dulce pe locuitor

km3/an % mii. loc. (1996) m /an

Asia 14410 30,7 3489 5743

America de Sud 11760 25,3 322 50256

America de Nord 8200 17,6 461 22222

Africa 4570 9,7 739 10020

Europa 2310 6,8 728 5302

Australia şi Oceania 2348 5,0 29 106727

Antarctida 2310 4,9 - -

TOTAL 46848 100,0 5768 10804

Gheţarii reprezintă volume de gheaţă însemnate aflate la latitudini mari (polare) sau în munţi la altitudini ridicate, acolo unde temperaturile pozitive se produc rar şi nu determină topirea lor, iar precipitaţiile dominant solide le asigură creşterea masei.

Gheţarii rezultă prin acumularea şi transformarea în timp a zăpezii care persistă de la un an la altul pe suprafeţe slab înclinate sau în depresiuni cu dimensiuni variabile. Căderile anuale de zăpadă formează un strat cu grosime variabilă. La început este o zăpadă pufoasă cu mult aer între cristalele de zăpadă. Cu timpul datorită propriei greutăţi şi a unor topiri parţiale stratul de zăpadă suferă transformări care se concretizează în tasări însoţite de micşorarea până la eliminare a golurilor cu aer şi în modificarea formei cristalelor.

Preview document

Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 1
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 2
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 3
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 4
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 5
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 6
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 7
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 8
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 9
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 10
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 11
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 12
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 13
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 14
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 15
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 16
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 17
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 18
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 19
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 20
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 21
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 22
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 23
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 24
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 25
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 26
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 27
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 28
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 29
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 30
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 31
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 32
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 33
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 34
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 35
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 36
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 37
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 38
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 39
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 40
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 41
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 42
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 43
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 44
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 45
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 46
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 47
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 48
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 49
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 50
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 51
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 52
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 53
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 54
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 55
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 56
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 57
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 58
Proiect la amenajări și construcții hidrotehnice - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • Proiect la Amenajari si Constructii Hidrotehnice.doc

Alții au mai descărcat și

Proiect Atestat Tuneluri

I. Argument Tunelul este o constructie subterana,care realizeaza o excavatie prin care o cale de comunicatie strabate, dupa un traseu stabilit, un...

Izolații

Romania dispune de o impresionanta substanta istorica , care documenteaza cronologic schimbarile tarii si impreuna cu acestea, istoria diferitelor...

Calcul Cofraje

Număr de ordine: 37 1. Date iniţiale : - grosime placă : hpl= 16 cm - înălţime nivel : Hnivel = 2.80 m - dimensiuni în plan a plăcii : 3.95 x...

Formarea Bunurilor Imobile

Formarea bunurilor imobile un complex de lucrari executate pentru aparitia de noi bunuri imobile, ca obiecte de drept independente, în urma...

Tuneluri și Metropolitane

Introducere 1. Definiţie Tunelul este o construcţie subterană, destinată să asigure continuitatea unei căi de comunicaţie în condiţiile în care...

Tuneluri și Metropolitane

TEMA NR.1 n=8(43) Să se dimensioneze un tunel rutier care urmează a fi executat pe o şosea în aliniament pentru a îmbunătăţi condiţiile locale de...

Construcții

1.3 Coordonarea modulară şi toleranţele Coordonarea dimensională în construcţii reprezintă metoda de stabilire a dimensiunilor şi poziţiilor...

Tehnici de Modelare Fizică

1. OBIECTUL TEMEI Obiectul temei reprezintă modelarea fizică a fenomenului de convecţie forţată în interiorul conductelor circulare. Se va modela...

Te-ar putea interesa și

Studiul Privind Impactul Asupra Mediului a unei Amenajări Hidrotehnice

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1 Circuitul apei în natură Circuitul apei în natură a fost descoperit, sau măcar intuit, foarte devreme în istoria...

Modificări antropice ale spațiului geografic pe Valea Bistriței între Bicaz și Piatra Neamț

Valea Bistriţei reprezintă o regiune cu un potenţial remarcabil pentru comunitatea locală. Lucrarea îşi propune să scoată în evidenţă impactul...

Înființarea sistemului de canalizare în Localitatea Trușești Județul Botoșani

CAPITOLUL I DATE GENERALE 1.1. Tema proiectului ÎNFIINŢAREA SISTEMULUI DE CANALIZARE (REŢEA DE CANALIZARE ŞI STAŢIE DE EPURARE) în localitatea...

Adoptarea actelor administrative în situații de urgență

Cap. 1.Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, denumit în continuare...

Reabilitarea sistemului de irigații vameș și impactul asupra mediului

I. INTRODUCERE In anul 2005 în Romania reţeaua de irigaţii acoperea cca. 2,8 milioane de hectare, din care 1,5 milioane de hectare având...

Creșterea Crapului

INTRODUCERE 1.1. BIOLOGIA ŞI ECOLOGIA CRAPULUI (CYPRINUS CARPIO-LINNE) Din punct de vedere sistematic, specia Cyprinus carpio-Linne face parte...

Poluarea Apei

1. Introducere: Planeta noastra, Pamantul, s-a nascut in urma cu 4,6 miliarde de ani. Dar, pe vremea aceea, nu avea aspectul de azi: rocile, apa...

Plan de Afaceri - SC Hidroconstructia SA

1. Istoricul companiei . Societatea Comerciala HIDROCONSTRUCTIA S.A isi are originea in initial numita "Directia Generala a Hidrocentralei BICAZ"...

Ai nevoie de altceva?