Proiectarea programului de construcție al unei sonde în foraj pe structura Boldesti

CAPITOLUL 1

1.GEOLOGIA SRUCTURII

1.1.Caracteristicile zăcământului Sarmatian-Boldesti

Zăcământul de pe strucutura Boldești are in flancul sudic zăcăminte de țiței fără cap primar de gaze pentru Sarmatian. El este constituit dintr-o stiva de nisipuri cu o mare variație de facies, atât pe plan vertical, cât și in plan orizontal.

-Tipul zăcământului este stratiform ecranat tectonic

-Grosimea totală a stratului este de 560m

-Porozitatea este de 20%

-Saturația în apă este inițială de 27%

-Presiunea inițială este de 230-270atm

-Presiunea medie actuală este de 90atm

Sarmatianul de pe flancul sudic Boldești a fost pus în exploatare în anul 1950.

Începând cu anul 1953, în scopul menținerii presiunii zăcământului s-a inițiat un proces de injecție de apa extracontural.

Structura Boldești reprezintă un anticlinal cu axa mare de 12 km și axa mică de 2,5km.

Face parte din zona de molasa(Mio-Pliocen) și este încadrată în structura Podenii Vechi la nord, Țintea-Băcoi la vest, Urlați-Malu Roșu la Est și Bucov la sud.

Un primu ciclu de sedimentare s-a încheiat în Sarmatianul timpuriu. În felul acesta a luat naștere o molasa superioară care acoperă transgresiv formatiuni mai vechi și urma Sariajului Moldavic. Așada, în ansamblul molasei carpatice se poate vorbi de o molasa inferioară de vârstă Miocen-Sarmatioan timpuriu și o molasa superioară de vârstă Sarmato-Pliocena.

1.2.Dificultăți în foraj semnal

1.2.1.Considerații litografice și structurale

Strucutra Boldești se încadrează în zona miopliocena a depresiunii din fața Carpaților Orientali, fiind situată în extremitatea estica a aliniamentului cutelor diapire subcarpatice prin diapirism pution mai accentuat.

Întrucât strcutra Boldești a constituit obiectul unor numeroase documentații în care geologia structurală a fost în detaliu prezentată, în cele ce urmează se va prezenta pe scurt coloana stratigrafică ce alcătuieșște structura.

Sedimentele care intră în alcătuirea structurii aparțin Miocenului reprezentat prin Sarmatian și Pliocen care eeste dispus discordant peste Sarmatian și reprezentat prin ciclul sau complet de sediment alcătuit din Meotin, Dacian, și Levantin.

Sarmatianul are o dezvoltare in facies predominant marnos în baza, extins pe grosime ce variază în jurul valorii de 100m.Acestea trec treptat la partea superioară într-un facies predominant nisipos,grezos cu o grosime între 400-500m.

Meotianul constituie ce de-al doilea obiectiv productiv al structurii, are o arie mai mare de dezvoltare, fiind productiv atât în flancul nordic,cât și în cel sudic. Este dezvoltat în facies predominant nisipos, cu intercalații subțiri de marne nisipoase și treceri gradate de la nisipuri grezoase la gresii nisipoase și invers și are o grosime de circa 300m,cuprinzând trei complexe productive cunoscute de jos în sus sub numele de Mi, Mintermediar,Mn și productiv de gaze alături de Sarmatian.

Pontianul- dispus în continuitate de sedimentare peste Meotian,este dezvoltat într-un facies predominant marnos, depozitele sale fiind alcătuite din marne nisipoase și slab nisipoase,compacte,marne argiloase și argiloase grezoase.

Dacianul-Prezintă alcătuirea de nisipuri marnoase cu bob grosier, mijlociu și fin, nisipuri calcaroase cu intercalații de marne nisipoase,slab nisipoase și argile nisipoase, toata aceasta serie de sedimentare alcătuiește un complex în întreagă sa dezvoltare. La partea superioară se dezvoltă o serie alcătuită din nisipuri grosiere și pietrișuri fine, atribuite Levantinului, de care este greu de separat ca urmarea unui facies asemanator în zona lor de separare. Are o grosime de circă 300m și este productiv de gaze.

Levantinul- în partea inferioară este format din marne argiloase și marne cu intercalații de nisipuri, gresii cu intercalații de marne ce suportă o stiva de nisipuri grosiere și pietrișuri. Grosimea lui variază între 1000-2500m. În nisipurile situate deasupra marnelor bazale sunt acumulări de petrol.

Se estimează ca vor fii interceptate următoarele limite geologice:

-Dacian/Pontian 900m

-Pontian/Meotian 2020m

-Meotian/Sarmatian 2600m

1.2.2. Agenți Contaminanți pentru fluidul de foraj

Traversarea formatiunilor marnoase și argiloase fac ca fluidul de foraj să inglobează în masa lui o cantitate de solide peste limită normală.

De aceea se va acordă o atenție deosebită eliminării solidelor la trecerea fluidului de foraj prin sistemul de curățire mecanica.

1.2.3.Gradientii de presiune și fisurare

Analiza și interpretarea complexa a informațiilor obținute pe structura Boldești și a lucărilor de cercetare geologică(datele diagrafiilor geologice de sondă,datele obținute la probele de producție și datele din timpul forajului),în special la sondele de corelare au permis evaluarea gradienților de presiune și fisurare, în funcție de adâncime,pentru succesiunea litografică estimată a fii întâlnită la sondă proiectată.