Realizarea Fluxului Tehnologic pentru o Fabrica ce Poate Executa Mobilier din Pal Melaminat

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Realizarea Fluxului Tehnologic pentru o Fabrica ce Poate Executa Mobilier din Pal Melaminat.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 109 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Udrea Verginica

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Constructii

Cuprins

Partea scrisa:
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1:
Prezentarea spatiului ce urmeaza a fi amenajat
-Locuinta loc de formare a personalitatii individului
-Functiuni ale biroului
-Aspecte legate de ergonomie
-Aspecte legate de cromatica
CAPITOLUL 2:
Studiu de amenajare si variante de amenajare
-Amenajarea- normative generate
- Principiile amenajarii
- Propuneri de amenajare a biroului
- Mobilier posibil in amenajare
- Prezentarea variantelor de amenajare
-Releveul spatiului ce urmeaza a fi amenajat
CAPITOLUL 3:
Proiectul tehnic si tehnologic pentru Biblioteca si Birou
3.1.Proiect tehnic pentru un program alcatuit din trei piese de mobiler
corp
- Studiu de forma
- Dimensiuni de gabarit
- Descrierea tehnica
- Lista de materii prime
- Nomenclator de repere
- Calculul necesarului de materii prime si materiale
- Calculul suprafetelor
- Fisa consumurilor
- Proiectarea ambalajului si calculul necesarului de materiale pentru
Ambalare
3.2.Proiect tehnic pentru birou - Studiu de forma
- Dimensiuni de gabarit
- Descrierea tehnica
- Lista de materii prime
- Nomenclator de repere
- Calculul necesarului de materii prime si materiale
- Calculul suprafeţelor
- Fisa consumurilor
- Proiectarea ambalajului si calculul necesarului de materiale pentru
ambalare
3.3.Proiectul tehnologic pentru un program alcătuit din trei piese de
mobilier corp
- Desene de execuţie
- Fise tehnologice pentru 5 repere
- Schema grafica a fluxului tehnologic
CAPITOLUL 4:
Calculul economic
CAPITOLUL 5:
N.T.S. si P.S.I

Extras din document

INTRODUCERE

Una din ramurile industriale care cunoaşte o strălucita inflorire in tara noastră este sectorul prelucrării superioare a lemnului. In acord cu evoluţia cererii de consum, producţia de mobila a crescut an de an ajungând sa satisfacă nu numai cerinţele interne, mobila romaneasca, prin calitatea si varietatea sortimentelor, sa fie apreciata si căutata mult peste hotare.

Năzuinţa spre frumuseţe este una din condiţiile esenţiale ale omului născuta si dezvoltata in procesul muncii si a practicii sociale.

Frumuseţea se afla pretutindeni:

- Se intalneste in natura, in luminile apusului de soare in puritatea imaculata a cristalelor de zăpada...Frumuseţea naturii seduce fara sa i se atribuie intenţii si fara sa i se pretindă răspunsuri la intebarile raţiunii.

- Se intalneste in conştiinţa noastră, in complexitatea relaţiilor spirituale dintre oameni, in etica deprinderilor cotidiene.

- Se intalneste in rezultatele muncii, in obiectele create cu măiestrie de om, in opera de arta, manifestare superioara a atitudinii estetice a omului fata de realitate.

Frumuseţea pătrunde in viata cotidiana ca o necesitate spirituala profund umana. Obiectele de uz zilnic, îmbrăcămintea, mobila, locuinţa, cadrul urban si arhitectural al contemporaneităţii trebuie sa posede o certa valoare estetica. Uratul apasă, indispune, provoacă tristeţe; frumosul cucereşte, produce bucurie, dragoste de viata si optimism, indeamna la acţiune.

Urbanismul, arhitectura, obiectele create de om in scopul satisfacerii cerinţelor sale materiale sunt destinate sa indeplineasca funcţii utilitare si funcţii estetice. Problemele lor complexe sunt aşadar legate si de acelea ale creaţiei artistice, deşi ele nu se identifica cu arta.

Omul munceşte, produce, se cultiva, se odihneşte si se distrează in interioarele clădirilor; el isi petrece aici cea mai mare parte din viata.

Exteriorul si interiorul unei clădiri alcătuiesc un singur organism, iar o arhitectura unitara trebuie sa exprime in armonia formelor exterioare funcţii si frumuseţi interioare. Modelarea construcţiei porneşte de la interior spre exterior. Volumele si planurile sale se intrepatrund si se leagă intr-o viziune coerenta a spaţiului arhitectural complex.

In arhitectura interiorului, mobila are un rol principal. O încăpere nemobilata nu poate satisface cerinţele pentru care a fost creata. Mobila este unul din obiectele vieţii cotidiene, ale căror satisfacţii utilitare sunt primordiale. Alături de mobila, alte obiecte ale uzului zilnic echipează interioarele clădirilor, conferindu-le ambianta plăcuta, confortabila, necesara vieţii contemporane, cu nivelul sau material si cultural in continua ascendenta.

Proiectarea interioarelor si a mobilei foloseşte metodele si procedeele proiectării clădirilor. Un interior, in ansamblul sau sau o mobila izolata trebuie sa fie in primul rând utile si in acelaşi timp frumoase. Unitatea util - frumos va exprima cu sinceritate realităţile constructive. Arhitectura si mobila folosesc aceleaşi principii de compoziţie, aceleaşi metode de concepţie spaţiala, aceleaşi procedee de realizare a caracterului si a expresiei artist

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA SPATIULUI CE URMEAZA A FI AMENAJAT

Locuinţa loc de formare a personalităţii individului

Locuinţa este unul din elementele de baza ale habitatului uman, modul de a locui reflectând aspectele principale ale nivelului de trai al omului, schimbările sociale si economice, modificarea mentalităţii.

In lupta pentru progres economic si social, cerinţele fata de locuinţe au crescut continuu, tinand pasul cu dezvoltarea foitelor de producţie ale societăţii. Exprimând viata, exigentele umane impun o serie de condiţii pentru ca aceasta să se dezvolte, să fie protejata si prezervată în mediul înconjurător, incluzând un număr de moduri de viata. Modul de viata, în sensul funcţiunilor vitale, pentru bunăstarea psihica si fizica a omului, poate fi influenţat de factori cum sunt: creşterea bugetului de timp liber, creşterea prosperităţii, creşterea exigentelor ca rezultat al educaţiei si informaţiei, creşterea mecanizării, a automatizării, accelerarea ritmului de viata.

Datorita acestor factori, locuinţa individuala si-a schimbat structura în ultimul sfert de secol. Necesităţile individuale de repaus, de studiu, de contemplare au fost transferate investiţiilor comune ale aglomeraţiei. Confortul locuinţei este deci alcătuit din confortul apartamentului si din cel al ansamblului de locuinţe. Pe de alta parte, locuinţa fiind un punct fix şi important în viată, prin adaptabilitatea ei, poate contribui la formarea morala a oamenilor, le poate aduce un echilibru interior, intervenind direct în conştiinţa sociala.

Locuinţa, celula de baza în complexul existentei urbane, constituie spaţiul în care se desfăşoară o parte din viata familiei, spaţiul intim si totodată colectiv al individului si al familiei sale. Aceasta presupune o mai riguroasa zonificare a acestui spaţiu limitat.

Funcţiunile utilitare ale locuinţei sunt impuse de necesităţile de ordin general (fiziologice, biologice, economice si sociale ) si de necesitaţi de ordin particular. Necesităţile de ordin particular sunt diferite după ocupaţia si caracterul locatarilor: eliberarea de constrângeri materiale, independenta, năzuinţa spre frumuseţe etc. In afara de acestea, intervine si desfăşurarea activităţilor particulare, cum sunt: muzica, pictura, cercetarea ştiinţifica etc.

Organizarea spaţiului este un proces conştient prin care spaţiul fizic natural este făcut apt să găzduiască desfăşurarea anumitor unităţi funcţionale. O entitate a spaţiului organizat corespunde unei grupări funcţionale; totalitatea elementelor funcţionale de ordin material determina structura spaţiului organizat; totalitatea elementelor spirituale ale funcţiunii determină forma spaţiului organizat. Intre structura si forma spaţiului organizat exista o strânsa legătura, care reflecta legătura dintre elementele materiale si cele spirituale ale funcţiunii. Pe de alta parte, în realitate, nu exista spaţiu sau funcţiune în stare „ pura ": spaţiul organizat reprezintă o unitate a funcţiunii cu spaţiul.

Fisiere in arhiva (1):

  • Realizarea Fluxului Tehnologic pentru o Fabrica ce Poate Executa Mobilier din Pal Melaminat.doc