Rolul pădurii în reglarea problemelor de mediu

1.Date genrale

Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu, suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse.

De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul galopant al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 prvenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf ; energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI

Secolul I: - Teritoriul Romaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie de 80%,insemnand aprox. 18 mil ha.

Secolele II III : - Romanii fac defrisari masive in regiunea Olteniei pentru fortificatii si drumuri pavate cu lemn de stejar.

Sec. X XVIII(cca 4-6 mil ha) : - Defrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole. Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri.

- 1829-1859 (cca 1 mil ha) : - Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la

- comert exterior. Se fac defrisari pentru a cultiva grau pentru export.

- 1864 1914 (cca 1mil 300 ha) : - Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc

- taranii si cu terenuri impadurite, o parte fiind defrisate pentru agricultura.

- 1918-1935 (cca 1 mil 500 ha) : - Regele promite pamant soldatilor si dupa razboi se tine

- de cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920.

- 1948-1989 (cca 550.000 ha) : - Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru

- alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor.

- 1990-2005 (peste 200.000 ha) : - Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul

- statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate

II. ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMÂNIEI

1. Suprafata fondului forestier national

Romania are un fond forestier de circa 6.4 milioane hectare, reprezentand 27% din suprafata tarii. Fata de media europeana, de 32% acest procent de impadurire nu este foarte bun, dar nici dramatic. Insa comparativ cu tarile europenecare au conditii geografice similare, situatia este departe de a fi roz : Cehia are 33%, Slovacia si Croatia peste 40%, Slovenia 54%, Austria 46%, Bulgaria 34%. Circa 2 treimi dintre paduri sunt situate in zona montana, ponderea lor fiind foarte scazuta la campie (sub 10%), unde, din aceasta cauza se resimte puternic efectul exceselor climatice.În conformitate cu raportarea statistica SILV 1, padurile Romaniei ocupau la data de

31.12.2005 suprafata totala de 6.390.536 ha.

Fata de situatia la 31.12.2004, suprafata fondului forestier national a crescut cu 8.385 ha.

2.Probleme si efecte ale padurilor

Taierea padurilor – o problema nerezolvata nici pana in prezent

In fiecare an ne lovim de aceeasi problema nerezolvata nici pana in momentul de fata: taierea copacilor, a padurilor. In schimb promisiunile sunt multe in special in campaniile politicienilor. Lemnul este folosit pentru foc, pentru constructii, pentru celuloza dar si pentru cauze inutile: taierea brazilor de Craciun, felicitari si campaniile electorale.

Efectul defrisarilor masive din ultimii ani ne afecteaza pe toti, indiferent daca locuim in mijlocul unui oras sau la marginea unei (foste) paduri: poluare, alunecari de teren, schimbari climatice majore. Cu totii contribuim la aceasta distrugere, constienti fiind de raul ce ni-l producem si nu e de mirare ca in multe zone de deal si de munte padurile parca se topesc. Pe langa fenomenele naturale foarte vizibile la care se mai adauga seceta, gerul, incendiile, alunecarile de teren, caderile de grindina, padurile din Romania resimt efectul global al schimbarilor climatice de mediu. Peste jumatate dintre ele sunt supuse unui efect lent de uscare anormala a arborilor.