Cuprins
- 1. Drumuirea de nivelment geometric de mijloc inchisa pe punctul de plecare.pag. 2
- 2. Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.pag. 5
- 3. Trasarea cotelor prin nivelment geometric de mijloc.pag. 7
- 4. Determinarea inaltimii si verticalitatii unei constructii.pag. 8
- 5. Trasarea punctelor principale ale curbelor de racordare.pag. 12
- 6. Trasarea unei curbe circulare prin metoda absciselor egale.pag. 13
Extras din proiect
1. Drumuirea de nivelment geometric inchisa pe punctul de plecare.
Nivelmentul Geometric – este cunoscut si sub denumirea de nivelmentul vizelor orizontale. In functie de pozitia instrumentului de nivelment fata de mirele de nivelment, se disting nivelmentul geometric de mijloc si nivelmentul geometric de capat.
Nivelmentul geometric de mijloc
Pentru determinarea diferentei de nivel intre două puncte sau pentru determinarea cotei unui punct cand se cunoaşte cota unui alt punct aflat in apropiere, se poate amplasa pe fiecare din cele două puncte cate o mira, iar aproximativ (in limita a 2-3m diferenta) la mijlocul distantei, fara a fi obligatoriu să fie si pe aliniamentul format de cele două puncte, se amplasează o nivela. Prin citirile efectuate pe cele două mire se pot determina marimile descrise mai sus.
Din figura 1.1 se vede că HA şi HB sunt cotele celor doua puncte, dintre ele numai prima fiind cunoscuta. Pe mire se fac citirile a şi b. Dacă notam cu hAB diferenta de nivel intre A şi B, rezulta ca:
hA-B = a – b [1.1]
Spunem ca diferenta de nivel este totdeauna diferenta intre citirea inapoi si cea inainte. Intr-adevar, daca terenul ar avea panta inversa decat cea din figura 1.1, datele problemei fiind aceleasi, diferenta de nivel ar fi negativa, lucru ce se obtine facand diferenta “a-b” a citirilor pe mira.
Figura 1.1. Principiul nivelmentului geometric de mijloc
Considerand acum cunoscuta cota punctului A, cota HB a punctului B va fi :
HB = HA +hA-B = HA + a - b [1.2]
in care definim altitudinea planului de vizare ca fiind distanta pe verticala intre suprafata de nivel zero şi axa de vizare a instrumentului de nivelment:
Hv = HA + a [1.3]
de unde rezulta ca :
HB = Hv – b [1.4]
Relatia [1.3] devine utila atunci cand dintr-o statie se impune calculul cotelor mai multor puncte.
Aplicatie
Se dau urmatoarele date: cota punctul A = 100,00
Figura 1.2. Schema punctelor de drumuire/nivelment
Tabel 1.1. Calculul masuratorilor la nivelmentul geometric
Statia Punctul vizat Citiri pe mira Diferenta de nivel Altitudine plan vizare Cote
Inapoi Interm. Inainte + -
S1 A 1360
1290
1221 -75 100,000
B 1430
1365
1295 99,925
S2 B 1460
1350
1230 -10 99,925
C 1505
1360
1205 99,915
S3 C 1425
1325
1230 35 99,915
D 1390
1290
1195 99,950
S4 D 1485
1340
1185 30
99,950
A 1425
1310
1190 99,980
-75 + =+20 mm
-10+35+30=-20
c = Vjustă – Veronată = 0 – 20 = -20 mm
Volumul sapatura=Volumul Umplutura
Preview document
Conținut arhivă zip
- Topografie.doc