Abordarea imm-urilor în Uniunea Europeană

INTRODUCERE

În structura economică a unei ţări, existenţa firmelor mici şi mijlocii este absolut indispensabilă, se ştie că ele au jucat dintotdeauna un rol deosebit în viaţa economică şi socială.

Întreprinderile mici şi mijlocii, alături de ştiinţă şi tehnologie, pot fi un factor hotărâtor în transformarea economiei naţionale. Ele şi-au câştigat deja o poziţie bine definită, mai ales datorită posibilităţilor de adaptare, a numărului mare de locuri de muncă asigurate, a flexibilităţii în tehnologie şi management, precum şi a abilităţii în conlucrarea cu giganţii industriali.

Toată lumea este de acord că întreprinderile mici şi mijlocii sunt dinamice şi flexibile, astfel încât pot rezista mai uşor oricărui gen de presiune concurenţială. Un număr mare de întreprinderi mici şi mijlocii dau împreună mai multă stabilitate economiei zonale decât o firmă internaţională de mari dimensiuni care funcţionează în aceeaşi zonă. Această viziune, combinată cu preţuirea iniţiativei individuale stau, de altfel, la baza culturii antreprenoriale din Statele Unite. Teoretic sună bine, în practică însă antreprenorii români trebuie să gândească European din punctul de vedere al concurenţei şi să facă eforturi pentru a deveni competitivi.

Evoluţiile recente pe pieţele financiare şi impactul lor asupra sectorului IMM-urilor aduc o dovadă în plus că guvernele ţărilor membre ale UE nu trebuie să piardă din vedere sprijinul pentru sectorul IMM-urilor, în eforturile lor de a stabiliza sistemul bancar, aflat în plină criză financiară globală. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene, acestea fiind motivul cel mai întemeiat pentru a se lua în considerare măsurile necesare împotriva crizei financiare globale şi implicaţiile asupra sectorului IMM-urilor.

Criza economico-financiară mondială se manifestă în România prin reducerea ritmului de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi creşterea numărului de falimente.

Peter Barta, director executiv al Fundatiei Post-Privatizare apreciază că această criza financiara va duce la dispariţia a 10% dintre IMM-uri la sfârşitul lui 2008 şi în prima parte a anului 2009. În momentul de faţă este evident faptul că o parte din întreprinderile româneşti sunt încă insuficient pregătite pentru a răspunde oportunităţilor şi provocărilor generate de schimbările noului mileniu.

Ultima parte a anului 2008 a adus concedieri masive în majoritatea domeniilor de activitate din economia României, corelate cu reduceri ale producţiei şi sistarea investiţiilor, dar mai ales pentru începutul lui 2009, din cauza scăderii comenzilor pe fondul accentuarii efectelor crizei economice şi financiare mondiale.

România a înregistrat, în ultimii ani, o creştere economică mult superioară mediei înregistrate la nivelul Uniunii Europene. Cu siguranţă aceste rezultate au fost posibile şi prin aportul deosebit al firmelor mici şi mijlocii, un sector care se dovedeşte dinamic şi care, totodată, în pofida unor aprecieri pesimiste, reuşeşte să se dezvolte şi să se adapteze la rigorile unei economii de piaţă funcţionale.

Analiza îşi propune o privire comparativă de ansamblu asupra cadrului macroeconomic din regiunea ţărilor central şi sud-est europene, astfel încât să putem evalua corect situaţia economică a României în comparaţie cu câteva dintre principalele ţări care au obţinut statutul de membru al UE, în scopul identificării unor tendinţe mai importante care se prefigurează şi care ar putea avea relevanţă pentru dezvoltarea economică a sectorului privat din România, în viitorul apropiat.