Accizele în România și armonizarea acestora cu reglementările europene în materie

Introducere

Accizele reprezintă formele cele mai vechi ale impozitului indirect. Există dovezi scrise care demonstrează perceperea accizelor încă din perioada Imperiului Roman. Accizele, larg răspândite în cadrul economiilor de piaţă sunt taxe incluse în preţul de vânzare al produselor comercializate în interiorul unei ţări. Acestea sunt aşezate asupra unui şir de mărfuri şi poate fi privit sub două aspecte:în primul rând ca sursă principală de venit a bugetului şi în al doilea rând ca mod de limitare a consumului unor mărfuri de regulă dăunătoare sănătăţii sau de lux. Accizele sunt de obicei axate pe produse destinate consumului de masă şi pentru care cererea este mai degrabă inelastică. Producătorii sau cumpărătorii trebuie să plătească bugetului accizele numai într-o singură fază a ciclului economic. Taxele sunt calculate, fie ad-valorem, reprezentând un procentaj aplicat preţului de vânzare, fie specific, sub forma unei sume fixe pe unitatea de măsură .Conform Legii 571/2003 în colaborare cu HG 44/2004 articolul 207 accizele armonizate şi practicate în România se identifică asupra următoarelor produse: Alcool şi băuturi alcoolice; Tutun prelucrat; Produse energetice şi electricitate;

Datorită aderării la Uniunea Europeana, România a fost nevoită sa armonizeze sistemul fiscal cu acquis-ul comunitar deoarece existau diferenţe majore dintre legislaţia UE si cea a României. Pe de alta parte , în cadrul ţării s-au aplicat taxe şi pe alte produse care nu fac obiectul nici uneia Directive a UE. O altă problemă majoră pentru întreg sistem fiscal din România o reprezintă sistemul de colectare a taxelor care este o piedică în armonizarea cu reglementărilor europene.

1. Istoricul regimului accizelor în România

Legea 42/1993 a fost primul act legislativ ce stabilea cadrul legislativ în România privind accizele. Conform acestei legi accizele erau determinate în conformitate cu un sistem ad-valorem definit prin rate procentuale de impozitare.

Din calculul accizelor folosind sistemul ad-valorem au derivat aspecte negative cum ar fi, evaziunea fiscală prin subevaluarea bazei de impozitare a bauturilor alcoolice. În urma Ordonanţei de Guvern82/1997 Aceasta a dus la folosirea unei rate specifice pe unitate de măsura,exprimate in ECU( European Currency Unit)

În ciuda implementării ECU evaziunea fiscală nu a scăzut ceea ce a dus la emiterea unei noi Ordonanţe de Urgenţă 50/1998 conform căreia accizele urmau să fie exprimate in ROL începând cu 1 ianuarie 1999 şi în care se specifica că nivelul accizelor trebuia actualizat la 3 luni ţinând cont de inflaţie şi de deprecierea cusului valutar.

Ordonanţa de Guvern 143/1999 a fost emisă datorită presiunilor UE, conform căreia accizele trebuia să fie exprimate in EURO. Această evoluţie a fost completată în 2000 de Legea27/2000 care încerca să consolideze legislaţia existentă în acel moment ba mai mult structura accizelor a fost aproape aliniată de celei din Uniunea Europeana.

Alte acte ce au fost emise cu privire la accize au fost:

- OUG 158/2001 care a intrat în vigoare în 2002

- OUG 117/2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale din 23 decembrie 2010, Monitorul Oficial 891/2010;

- Legea 343/2006 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 17 iulie 2006, Monitorul Oficial 662/2006;

- OUG 33/2006 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 19 aprilie 2006, Monitorul Oficial 374/2006;

- OUG 138/2004 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 29 decembrie 2004, Monitorul Oficial 1281/2004;

- OUG 24/2005 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 24 martie 2005, Monitorul Oficial 263/2005;

- OG 83/2004 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 19 august 2004, Monitorul Oficial 793/2004;

În domeniul accizelor, anul 2007 a însemnat modificari importante ale Codului fiscal impuse de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, de necesitatea definitivarii armonizarii legislatiei fiscale cu cea prevazuta de directile europene, de necesitatea implementarii cadrului legal aferent schimbului intracomunitar de produse supuse accizelor, precum si de respectarea angajamentelor asumate prin Documentul de pozitie aferent Capitolului 10 - Impozitarea

În ultimii ani au fost emise numeroase de acte normative în legătura cu accizele ceea ce a dus la afectarea mediului de afacere cât şi a procesului de colectare, favorizând dezvoltarea economiei subterane.

2. Statutul şi nivelul actual al accizelor în România

Conform Legii 571/2003 în colaborare cu HG 44/2004 articolul 207 accizele armonizate şi practicate în România se identifică asupra următoarelor produse: Alcool şi băuturi alcoolice; Tutun prelucrat; Produse energetice şi electricitate. Pe lângă aceste produse se mai accizează şi următoarele: cafea prăjită, cafea solubilă, berea, băuturile fermentate altele decât berea şi vinul, bijuteriile din aur şi/sau din platină cu excepţia verighetelor, confecţii din blănuri naturale, iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni pentru agrement, autoturisme de teren, arme de vânătoare şi arme uz personal altele decât cele de uz militar sau sportiv, cartuşe cu glonţ sau alte tipuri de muniţie, motoare cu capacitate de peste 100 CP.

În momentul de faţă cadrul legislativ al accizelor are la bază Legea571/2003 a cărui text iniţial a fost publicat în Monitorul Oficial în decembrie 2003, care a fost actualizată în anul curent şi care a intrat în vigoare din 20 noiembire 2013.

Structura actuală a accizelor este,în bună măsura, aliniată la Directivele Uniunii Europene. Încă din anul 2001, prin Ordonanţa Guvernului nr. 148 s-au redus semnificativ diferenţele dintre ţara noastră şi Uniunea Europeana în domeniul impozitării indirecte. Aceasta ordonanţă a reuşit alinierea sferei de acşiune a accizelor pe uleiuri minerale la cerinţele aquis-ului comunitar, iar, în ceea ce priveşte structura categoriilor de produse reprezentate de alcool şi băuturi alcoolice, s-au realizat serioase ajustări la doua noi grupe de produse (produsele intermediare şi băuturile fermentate, altele decat vinul şi berea), care au fost aliniate la Directiva 92/83/EEC. Prin noul Cod fiscal, progresele au devenit şi mai vizibile, prin noul cadru fiscal silindu-se reglementări specifice pentru accize armonizate

Statele membre pot aplica produselor accizabile taxe indirecte suplimentare, în anumite scopuri, cu condiția ca taxele în cauză să fie conforme cu normele comunitare de impunere aplicabile accizelor sau taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește calcularea bazei de impozitare, calcularea taxei, exigibilitatea și monitorizarea taxei, aceste norme neincluzând dispozițiile referitoare la scutiri.