Analiza cererii, ofertei și a prețului pe piața bunurilor și serviciilor

INTRODUCERE

Apariţia schimbului de bunuri şi evoluţia acestuia a dat naştere la piaţă. Piaţa este locul întâlnirii a ofertei vânzătorilor şi cererii consumatorilor, a confruntării dintre ele. În mecanismul de funcţionare a unei economii moderne, piaţa ocupă un loc esenţial determinând într-o proporţie însemnată deciziile şi comportamentele agenţilor economici. Deci, pe piaţă se reflectă raporturile reale dintre producţie şi consum, prin intermediul categoriilor relative de cerere şi ofertă şi a categoriilor de preţ. Ea a apărut ca urmare a dezvoltării diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care s-a realizat între producător şi consumator.Această separare a determinat că bunurile produse să ajungă de la producător la consumator prin intermediul pieţei.

Piaţa, este aşadar o categorie economică complexă, ce reflectă totalitatea relaţiilor de vânzare – cumpărare care au loc în societate, în interacţiunea lor, în strânsă legătură cu spaţiul economic în care au loc.

Participanţii la piaţă, la relaţiile pe care le reflectă sunt producătorii în calitate de ofertanţi de factori de producţie, bunuri de consum şi servicii şi consumatorii productivi şi individuali în calitate de cumpărători, care se opun unui altora prin urmărirea propriului interes. În acelaşi timp este de remarcat faptul că între ofertanţi şi consumatori există o puternică legătură ce pune în evidenţă ‘solidaritatea funcţională a pieţei.

Analiza cererii pe piaţă reprezintă continuarea problemelor privitoare la nevoile umane şi la caracteristicile lor, la interesele economice. În acelaşi timp, teoria cererii constituie baza alocării veniturilor limitate de către consumatorii raţionali.

Analiza problemelor referitoare la ofertă este o continuare a analizei resurselor economice şi a factorilor de producţie, şi respectiv o continuare a analizei bunurilor economice.

’’Piaţa – afirmă economistul francez M.Dider-apare ca un ansamblu de mijloace de comunicaţii prin care vânzătorii şi cumpărătorii se informează reciproc despre ceea ce ei au, despre ceea ce acestea au nevoie, despre preţurile pe care le cer şi pe care le propun pentru că tranziţiile dintre ei să se încheie. Deci, piaţa este înainte de toate ’’un contract social’’, mai mult sau mai puţin spontan, care defineşte locul economic în ansamblul vieţii sociale’’.

În acelaşi timp, piaţa este privită de mulţi economişti drept un mecanism complex care cuprinde, în principal, cererea şi oferta, concurenţa, preţurile, şi altele, care reglementează economia, care acţionează asupra diviziunii muncii şi la schimbul de activităţi, după cum arată F.von Hayek ’’piaţa apare pentru agenţii participanţi la schimb ca o ’’ameninţare’’, ca o ’’forţă arbitrară’’ care le determină preţul şi implică venitul şi pe care ei caută să o influenţeze sau să o controleze’’. Situaţia lor economică şi nu numai aceasta, depinde de piaţă şi în primul rând de ceea ce se petrece pe piaţă

În fapt, nicăieri în lume piaţa nu mai este cu adevărat şi în întregime liberă. În toate ţările sunt anumite reguli de funcţionare a pieţei, care de obicei cad în competenţa statului. Iată ce spune, în legătură cu aceasta B.Reich, profesor al universităţii Harvard:’’În lumea modernă este imposibil ca statul să nu ia decizii, privind modul în care trebuie organizată concurenţa economică în cadrul pieţei, iar instituţiile de stat ar trebui să-şi concentreze atenţia asupra elaborării unor reguli privind concurenţa în conformitate cu ţelurile de ansamblu ale societăţii’’.

CAPITOLUL 1

ANALIZA CERERII, OFERTEI ŞI A PREŢULUI PE PIAŢA BUNURILOR ŞI SERVICIILOR

1.1. Cererea – punctul de pornire în decizia producătorului

1.1.1. Funcţia cererii

Cererea, ca expresie a comportamentului cumpărătorului, reflectă preferinţele şi disponibi¬litatea acestuia pentru procurarea anumitor bunuri şi servicii, în cantităţi determinate şi la un anumit preţ. Cum în societate există un mare număr de consumatori, cererea înseamnă o mulţime de acte de cumpărare, efective sau intenţionale. Aparent aceste acte sunt haotice şi întâmplătoare; în realitate ele sunt determinate de legităţile consumului, care imprimă comportamentul de piaţă al consumatorului.