Analiza Gestiunii Mijloacelor Fixe

Eficienţa şi viabilitatea unei firme într-o economie concurenţiala, este asigurată şi de măsură în care această dispune de un potenţial material ai cărui parametri tehnici şi funcţionali corespund noilor exigente ale economiei de piaţă.

Această presupune existenta unor mijloace tehnice corespunzătoare ca volum, structură, calitate, care să ofere firmei posibilitatea realizării unei producţii care să asigure nevoile pieţei interne şi internaţionale, competitive şi eficiente.

Principalele probleme ale analizei utilizării imobilizărilor (activelor) corporale sunt următoarele:

- Analiza volumului, structurii şi calităţii potenţialului tehnic al firmei (materializat în mijloace fixe patrimoniale) şi a reflectării în performantele de baza ale firmei;

- Analiza potenţialului tehnic (mijloacelor fixe) şi a reflectării în performantele economic-financiare ale firmei;

- Analiză eficientei utilizării mijloacelor fixe (capitalului fix).

1. Analiza dinamicii şi structurii potenţialului tehnic

Dinamica mijloacelor fixe se recomanda a fi stabilita atat pe baza valorii de inventar, cat si pe seama valorii medii anuale.

Analiza dinamicii şi structurii activelor fixe este o problemă internă a întreprinderii dar şi a concurenţei care sesizează pe de o parte materializarea investiţiilor, iar pe de alta parte legătura cu dinamica şi masa efectelor pe care le produce. Această analiză are în vedere capacitatea de finanţare, vis a vis de cea a concurenţilor, ceilalţi agenţi economici cu acelaşi profil şi de penetrare pe piaţa internă şi externă a produselor sale.

În analiza dinamicii valorice a mijloacelor fixe amortizate am avut în vedere atât valoarea iniţială (de inventar), cât şi valoarea medie, acestea fiind actualizate, întrucât efectele economice sunt supuse fluctuaţiilor preturilor (ca efect al inflaţiei). Raţiunea utilizării acestora este justificata prin aceea ca valoarea de intrare caracterizează dimensiunea mijloacelor fixe la un moment dat, în timp ce valoarea medie anuala ia în calcul şi timpul de funcţionare.

În analiza dinamicii mijloacelor fixe s-a urmărit evoluţia valorii medii (sau a valorii de inventar) pe o anumita perioada, pe total şi pe categoriile de mijloace fixe (o atenţie deosebită acordându-se acelor categorii de mijloace fixe productive, deci care participă în mod direct la procesul de producţie).

Modificarea în dinamică a mijloacelor fixe este rezultatul modificărilor intervenite intre intrările şi ieşirile acestora în cursul perioadei ponderate cu timpul de utilizare şi respectiv de neutilizare al acestora.

Valoarea rămasă a mijloacelor fixe nu este concludentă deoarece nu reflectă proporţionalitatea cu randamentul acestora, ea fiind totodată influenţata şi de sistemul de amortizare.

Evoluţia mijloacelor fixe pe un anumit orizont de timp, evidenţiază categoriile în care au avut loc mutaţii ca urmare a finalizării investiţiilor. Structurarea mijloacelor fixe se poate analiza după mai multe criterii, mai importante fiind:

După modul de participare la realizarea obiectivului de activitate al întreprinderii, distingem:

- Mijloace fixe direct productive (mijloace fixe active);

- Mijloace fixe care nu participă la realizarea producţiei, dar care creează cadrul desfăşurării acesteia.

După modul de grupare, potrivit prevederilor legale (Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, precum şi normele metodologice de aplicare a acesteia);

După apartenenţa mijloacelor fixe, deosebim:

- Mijloace fixe proprii;

- Mijloace fixe închiriate.