Analiza privind starea și evoluția cheltuielilor publice locale ale primăriei Fălticeni în parioada 2015-2017

1.Prezentare

Fălticeniul a jucat un rol administrativ în regiune fiind, până după cel de-al doilea Război Mondial, reședința județului Baia. Orașul a fost industrializat masiv cu precădere după 1960. Economia locală a intrat însă în declin după Revoluția din 1989. Cauzele sunt multiple, de la modul centralizat în care fusese concepută economia în comunism, pană la adaptarea dificilă, proces care continuă și în prezent - la regulile economiei de piață.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Fălticeni se ridică la 25.723 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră, 29.787 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,7%). Pentru 5,49% din populație, apartenența etnică nu este stabilită sau bine cunoscută.

1.1.Curiozități

Romania se situează pe penultimul loc între statele membre UE în ceea ce privește cheltuielile bugetare raportate la PIB și pe ultima poziție la ponderea cheltuielilor cu educația și cu protecția socială.

1.2.Abordări teoretice privind structura cheltuielilor publice locale

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, ce se manifestă între stat, pe de-o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.

Cheltuielile publice se materializează în plăți efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi, pentru achiziții de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, acțiuni social-culturale, militare, economice etc.

Conținutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinația lor. Astfel, unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern brut, reprezentând valoarea plăților pe care le efectuează instituțiile publice în formele specifice ale cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprimă o avansare de produs intern brut, reprezentând participarea statului la finanțarea formării brute de capital atât în sfera producției materiale, cât și în sfera nematerială.

În concepția modernă asupra finanțelor publice, cheltuiala publică este cercetată și apreciată în primul rând prin prisma naturii sale, ceea ce contează nu este atât mărimea ei, cât mai ales efectele pe care le induce în viața social-economică.

1.3.Criterii de grupre a cheltuielilor publice

În țara noastră, în condițiile economiei de piață s-au produs modificări în ceea ce privește conținutul și structura cheltuielilor publice. Statul își îndreaptă fondurile sale pentru finanțarea acțiunilor social-culturale, administrației de stat și într-o mică măsură pentru finanțarea acțiunilor economice. Din bugetul statului se asigură direct, completarea resurselor financiare ale sectoarelor primare, energie, mine, geologie, petrol și gaze.

Abordarea structurii cheltuielilor publice necesită utilizarea mai multor criterii de grupare:

A. Criteriul instituțiilor (administrativ):

Cheltuieli publice :

- la nivel central: -ministere

- departamente

- agenții guvernamental;

- la nivel intermediar:-unități subordonate direct celor centrale

- la nivel local: - municipii

- orașe

- comune

B. Criterii economice

După natura activităților finanțate:

- cheltuieli curente:

- pentru finanțarea activităților de întreținere și funcționare a instituțiilor publice;

- pentru transferarea de sume către anumite persoane (burse, alocații, ajutoare);

- pentru onorarea angajamentelor speciale ale statului (împrumuturi);

- cheltuieli de capital (de investiții);

- pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată (producție materiale și nematerială);

- pentru dezvoltarea patrimoniului public;

- pentru modernizarea patrimoniului public.