Analiza sectorului bancar

I. Analiza P.E.S.T.

1. Factori politici

a) Politica monetară

Banca Națională Română a decis la finalul anului 2017 să mențină neschimbate nivelul ratei dobânzii de politică monetară și cel al ratelor aplicate pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit, însă a diminuat rata dobânzilor la facilitățile permanente, a cărui prag a ajuns la 1,25 puncte procentuale.

În contextul creșterii ratei anuale a inflației, ratele dobânzilor pieței monetare interbancare au manifestat o tendință pronunțată de creștere datorită diminuării excedentului de lichiditate de pe piața monetară. Apariția unor deficite nete zilnice de lichiditate și perspectiva persistenței lor în perioada imediat următoare au stat la baza deciziei BNR de a furniza lichidități tuturor instituțiilor de credit.

Pe acest fond, în ceea ce privesc ratele dobânzilor, cotațiile ROBOR au tins la rândul lor să se apropie de rata dobânzii de politică monetară, înregistrând creșteri semnificative începând cu a doua jumătate a anului 2017. În schimb, rata medie a dobânzii la creditele noi a scăzut cu 0,66 puncte procentuale, ajungând la un prag de 5,39 % datorită atât declinului regăsit în sectorul societăților nefinanciare, cât și scăderii ponderii creditelor noi pentru consum.

Așa cum s-a observat, cursul de schimb leu / euro a manifestat o tendință generală de creștere din pricina contextului anunțării și discutării în spațiul public a unor măsuri și inițiative legislative în sfera taxării și impozitării, afectând percepția de risc a investitorilor asupra economiei și pieței financiare.

Variațiile ritmului de creștere a masei monetare au fost influențate de sumele alocate beneficiarilor de fonduri europene, dar și al creșterii mai alerte a cheltuielilor bugetare cu personalul, cu asistența socială, precum și cu achizițiile de bunuri și servicii. Creditul acordat sectorului privat a continuat să își accelereze dinamica pe fondul intensificării creșterii anuale a fluxului de credite noi și al reducerii față de perioada similară a anului anterior a volumului de împrumuturi neperformante externalizate din bilanțul instituțiilor de credit.

b) Riscuri politice

Potențiale riscuri urmărite sunt evidențiate de conduita politicii fiscale și a veniturilor care pot genera presiuni inflaționiste suplimentare, dar și persistența incertitudinii privind implementarea unui mix de politici macroeconomice și reforme structurale în vederea menținerii macrostabilității și asigurarea unei creșteri economice durabile. Astfel, se observă impactul la nivelul firmelor din sectorul privat pe de o parte și tensiunea pieței muncii pe de altă parte, datorită modificărilor apărute în cadrul mediului financiar - contabil și fiscal, precum și salarizarea personalului plătit din fonduri publice prin implementarea unor noi măsuri de taxe și impozite sau prin majorarea suplimentară a cheltuielilor salariale și sociale.

2. Factori economici

a) Inflația

Ultima raportare a Institutului Național de Statistică din luna noiembrie a anului 2017 indică o creștere a ratei anuale a inflației la 1,8 %. Acest trend ascendent a fost cauzat de evoluția pe piață a energiei electrice și de creșterea neanticipată a prețului petrolului pe piețele internaționale, respectiv a accizei pentru combustibili. De asemenea, accentuarea surplusului de cerere și majorarea amplă a costurilor de producție au devenit tot mai vizibile la nivelul prețurilor de consum.

Creșterea alertă înregistrată de economia românească în 2016 s-a accentuat în prima jumătate a anului 2017, perioadă în care cererea de consum a determinat o expansiune a activității economice și o creștere a importurilor. Consumul privat a fost alimentat de creșterea puterii de cumpărare a populației sub efectul favorabil de pe piața muncii, din perspectiva veniturilor populației și a gradului de ocupare. Acesta a fost susținut de resursele împrumutate și de volumul creditelor noi.

Rata anuală a inflației este proiectată să atingă 2,7 % la sfârșitul anului 2017 și 3,2 % la finele anului 2018 datorită modificărilor la nivelul impozitelor indirecte și al taxelor nefiscale efectuate la începutul anului 2017.

b) Piața muncii

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul efectiv de salariați la sfârșitul anului 2016 a fost de 5.223.767, ceea ce reprezintă o creștere cu 1,036 puncte procentuale, respectiv cu 182.581 persoane față de aceeași perioadă a anului precedent analizat. De asemenea, rata șomajului a anului 2016 este de 4,8 % fiind în scădere față de numărul șomerilor raportat la populația activă civilă aferentă anului 2015, atunci când s-a înregistrat o rată a șomajului de 5 puncte procentuale.