Analiza și contabilitatea performanțelor întreprinderii

Capitolul 1. Acceptiuni teoretice privind performanta intreprinderii

1.1. Acceptiuni ale termenului de performanta

In accceptiunea generala, performanta reprezinta o realizare deosebita intr-un domeniu

de activitate.cuvantul performanta este de origine latina, dar semnificatia sa vine din limba engleza. In limba latina, cuvantul “performare” consta in a finaliza o activitate propusa. “To perform” presupune a realiza ceva care cere abilitate sau o anumita aptitudine. “Performance” traduce maniera cu care o organiziatie atinge obiectivele care i-au fost propuse.

Desi dificil de defenit, literatura de specialitate ii atribuie performantei numeroase acceptiuni.

• Cuvantul “performanta” este purtatorul unei ideologii de progres, de efort, de a face intotdeeuna mai bine;

• Performanta este un cuvant utilizat adesea pebtru aluziile metaforice pe care le contine[..] performanta organizationala arata capacitatea individului de a progresa, gratie eforturilor constante;

• Performanta inseamna succes. Performanta nu exista prin ea insasi, fiin in fapt depemdenta de modul de reprezentare a reusitei de catre diferitele categorii de utilizatori ai informatiilor contabile;

• Performanta este rezultatul actiunii. Opusa celei precente, aceasta acceptiunenu retine judecata de valoare a utilizatorilor externi. Masura performantelor este inteleasa ca o evaluare ulterioara a rezultatelor obtinute;

In domeniul economic, s-au dat mai multe definitii notiunii de performanta. In diversitatea de definitii se disting trei mari orientari: defenitia performantei in functie de nivelul de realizare a obiectivelor sale strategice, definitia performantei in functie de ce=rearea valorii si definitia performantei in functie de productivitatea si eficacitatea intreprinderii. Nu exista performanta independenta de obiectivele propuse. Este performant cel care atinge obiectivele sale.

Performanta in intreprindere reprezinta ceea ce contribuie la ameliorarea cuplului cost-valoare, si nu doar ceea ce contribuie la diminuarea costului sau la cresterea valorii. O intreprindere poate creea doua tipuri de valori: o valoare externa si o valoare interna:

1. Valoare externa presupune ca intreprinderea are o valoare de piata mai mare decat valoarea contabila a activelor pe care le detine. Diferenta dintre valoarea de piata a unui activ si valoarea sa contabila este data de cresterea preturilor activelor respective pe piata, crestere care nu poate fi influentata de deciziile interne din cadrul intreprinderii, ci de conditiile specifice pietei.

2. Valoarea interna presupune ca intreprinderea creeaza valoarea adaugata economica, deci o valoarea neta pozitiva dupa remunerarea tuturor factorilor de productie, incluzand aici si costul capitalurilor proprii.

In literatura economica din tara noastra, performanta intreprinderii se defineste: “o intreprindere este performanta daca ea este in accelasi timp productiva si eficace” , productivitatea reprezantand raportul dintre rezultatelor obtinute si rezultatetele asteptate.

Performanta=productivitate+eficacitate

Conceptului de performanta i se asocieaza trei notiuni: economicitatea (procurarea resurselor necesare la cel mai mic cost), eficienta ( a maximiza rezultatele obtinute, pornind de la o cantitate data de resurse, fie a maximiza cantitatea de resurse pentru un rezultat prestabilit) si eficacitate (rezultatele obtinute sa atinga rezultatele precazute).

Performanta=ecomomicitate+eficienta+eficacitate

Performanta poate fi definita ca “o stare de competivitate a intreprinderii, atinsa printr-un nivel de eficacitate si productivitate care-si asigura o prezenta durabila pe piata”. Dupa cum e observa din aceasta definitie, performanta reclama prezenta simultana si complementara a celor doua “ingrediente” care sunt, luate in parte, conditii necesare. Dar nu si suficiente de performanta. Astefel, o intreprindere performanta este si eficace, si productiva, acestea fiind efecte(rezultate). In acelasi timp, eficacitatea si productivitatea sunt cauze care determina performanta.

Diversitatea de acceptiuni ale conceptului de performanta demosntreaza ca acesta este definit diferit de utilizatorii informatiilor financiare in functie de interesele lor. Astfel, managerii sunt orientati asupra performantei globale a companiei lor, investitorii actuali si potentiali percep performanta prin prisma rentabilitatii investitiilor lor, salariatii manifesta interes pentru stabilitatea si rentabilitatea companiei, creditorii pentru solvabilitatea acesteia, iar clientii pentru stabilitatea companiei.

Cea mai completa acceptiune a conceptului de performanta este oferita de IAS 1, si anume, aceea de performanta globala. In aceasta viziune, “granitele” rezulatului contabil sunt depasite, incluzandu-se si “diferentele din reevaluare, diferentele din conversie, castigurile si pierderile actuariale aferenta pensiilor, efectul schimbarilor metodelor contabile si corectiile erorilor fundamentale”.

Asadar pentru a masura performanta unei intreprinderi, este necesar sa recurgem nu numai la rezultatele financiare, deoarece “este ca si cum s-ar incerca aducerea in campionat a unei echipe care castiga prin rezultatele trecute[…]”, ci, “la o viziune globala a interdependentelor dintre parametrii interni si externi, cantitativi si calitativi, tehnici si umani, fizici si financiari ai gestiunii”. Prin urmare, utilizatorii trebuie sa apeleze lamperformanta globala a companiei. Aceata constituie oglinda viitorului, “unde se fla rezultatele” si a trecutului, “unde sunt problemele”.

Performantele intreprinderii se realizeaza “prin echilibrearea si interconditionarea a patru forte: eficienta proceselor de productie; satisfacerea actionarilor (a tuturor aporturilor de fonduri); satisfacerea clientilor; capacitatea intreprinderii de crestere si dezvoltare, gradul de inovare, de utilizare a oportunitatilor. Aceasta este dimensiunea structurala a firmei formata de oameni, sisteme si proceduri.”

1.2. Masurarea performantei

In decursul timpului , performanta s-a masurat fie prin marimea firmei, fie prin rentabilitea si profitul obtinut, fie prin trezorerie.

Dezvoltarea pietelor financiare si exigentele de comunicare financiara privind anticiparea performantelor viitoare ala intreprinderilor impuse de catre investitori necesita masurarea performantei intr-o maniera dinamica.

Rezultatul contabil este considerat principalul indicator pentru masurarea performantei financiare a intreprinderii. Prin modul sau de calcul este orientat sper trecut, servind ca baza a evaluarii rezultatelor obtinute in urma desfasurarii unui proces, in decursul unei perioade de timp trecute.

Evaluarea rezultatelor trecute trebuie sa fie insotita de analiza lor, in vederea previzionarii performantei viitoare. Deci masura performantei are un efect anterior actiunii. Rezultatul contabil are si alte utilizari : ghid al politicii de dividend si de acumulare; mijloc de predictie a rezultatelor viitoare, cu scopul de a lua decizii de investire sau dezinvestire, mijloc de evaluare a capacitatii managementului de a conduce intreprindereai in cauza.

Daca se urmareste masurarea performantei activitatilor desfasurate de intreprindere, in decursul unei perioade de timp, performanta financiara se poate determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli.Daca utilizatorii informatiei contabile urmaresc masurarea imbogatirii patrimoniale a unei intreprinderi, atunci performanta se poate masura ca diferenta intre activul net de la sfarsitul si inceputul perioadei, excluzand aporturile din partea proprietarilor si distributiile fata de acestia.