Analiză statistică în urma unui sondaj

ÎNTREBAREA NR.1.

Care este opinia dumneavoastră, importanţa stabilirii unor obiective clare şi precise în realizarea cu succes a unei cercetări statistice? Argumentaţi.

Pornind de la definiţia statisticii, care se spune că e o ştiinţă metodologică care studiază fenomenele şi procesele colective din natură şi din societate pe baza observării lor ştiinţifice, a culegerii şi a prelucrării detaliate a informaţiilor statistice cu scopul de a formula şi a explica legile, legităţile şi regularităţile ce le guvernează, putem spune că stabilirea unor obiective clare şi precise sunt esenţiale pentru a duce la bun sfârşit o cercetare statistică. Dacă obiectivele sunt bine structurate atunci şi operatorul de interviu aplică chestionarele mult mai uşor şi mai eficient în practică. Dacă colectivitatea studiată este destul de omogenă, rezultatul obţinut în urma cercetării poate fi generalizat la întraga colectivitate supusă studiului.

Obţinerea informaţiilor nu se rezumă numai la culegerea (înregistrarea) datelor privind fenomenele şi procesele care fac obiectul cunoaşterii, ci cuprinde şi totalitatea operaţiilor de sistematizare, prelucrare, analiză şi interpretare a informaţiilor. Totalitatea operaţiilor, acţiunilor de culegere (observare), sistematizare şi prelucrare, analiză şi interpretarea datelor se numeşte cercetare statistică.

Obiectivele cercetării sunt stabilite aşa cum rezultă din definirea temei de cercetare. Ele exprima scopul cercetării în termeni măsurabili şi definesc exact ce anume trebuie să realizeze cercetarea.

Transpunerea corectă temei de cercetare în obiective ale cercetării reprezintă o activitate esenţială pentru realizarea cercetării.

Pornind de la definirea clară a temei de cercetat, putem ajunge la stabilirea obiectivelor cercetării, parcurgând trei etape succesive, cărora le revin următoarele tipuri de activitate:

1) “divizarea” temei de cercetat în aspectele ei de bază;

2) formularea întrebărilor cercetătorului în legătură cu aspectele de bază desprinse anterior;

3) stabilirea obiectivelor cercetării având în vedere fiecare din întrebările pe care şi le pune cercetătorul.

Concluzionând putem afirma că stabilirea obiectivelor este una din cele mai importante părţi în realizarea unui studiu statistic, deoarece analiza va decurge mai eficient şi mai repede iar indicatorii statistici vor reflecta cât mai precis anumite trasături ale realităţii obiective.

ÎNTREBAREA NR.2.

Ce metode de eşantionare s-ar fi pretat mai bine studiului de faţă?

In lucrarea 3 a fost utilizată Eşantionarea aleatoare simplă. Eşantionarea aleatoare simplă duce la un eşantion care să nu poată reprezenta corect populaţia cercetata, concluziile nefiind reale.

De asemenea, eşantionarea în cadrul acestui studiu a fost efectuată neproporţional ( număr egal, 20 pentru fiecare din cele 10 licee, fără a se ţine cont de numărul de liceeni pe profile).

O metoda bună pentru a ajunge la concluzii reale în această cercetare ar fi fost Eşantionarea statificata proporţională.

Populaţia cercetată - în cazul nostru totalitatea liceenilor din ani terminali - trebuie divizată în grupe având în vedre anumite caracteristici.

Ar fi fost corect să se ţină cont de profilele la care aceşti liceeni învită şi de mediile obţinute pe semestrul I şi în funcţie de aceste doua criterii să se realizeze grupe - grupări combinate cu doua caracteristici – din care sa se extragă subeşantionarea prin procedeul Eşantionării aleatoare simple sau Eşantionării sistematice. Aceste subeşantionate vor constitui, prin însumare, eşantionul.

Componentele eşantionului sunt extrase aleator din fiecare stat proporţional cu mărimea relativa a populaţiei acestora în totalul populaţiei cercetate.

Motivul de baza al utilizării Eşantionării statificate îl reprezintă obţinerea unui eşantion cu un nivel de reprezentativitate mai înalt pentru colectivitatea respectivă, în raport cu Eşantionarea aleatoare simplă.

De asemenea, caracteristica de bază a Eşantionării statificate este aceea ca la nivelul straturilor dispersia caracteristicii studiate este mai mica decât dispersia aceleiaşi caracteristici la nivelul eşantionului. In acest caz, va rezulta o eroare standard mult mai mica, deoarece grupurile care sunt diferite între ele, din punct de vedere al unei caracteristici, vor fi reprezentate adecvat în sistemul eşantionării statificate, lucru care nu este posibil în cazul Eşantionării aleatoare simple. Astfel, având în vedere cele trei etape succesive, obiectivele unei cercetări statistice pot fi:

1. direcţiile dezvoltării viitoare;

2. elaborarea programelor de dezvoltare curentă şi de perspectivă;

3. fundamentarea măsurilor ce trebuie luate în procesul decizional;

4. urmărirea modului în care s-au realizat obiectivele stabilite anterior.

5. In funcţie de obiectivele cercetării vom alege metoda de cercetare care poate asigura obţinerea informaţiilor de care avem nevoie.