Asemănări și Deosebiri între Leasing și Credit

Introducere 2

INTRODUCERE

Potrivit noii legislaţii fundamentale adoptate în România după 1989, economia de piaţa a fost instituită, atât prin dispoziţii declarative, cât şi prin măsuri concrete, în vederea atingerii acestui obiectiv.

Conceptul de leasing a devenit în ultima vreme un termen bine cunoscut si în România, având deja un rol deosebit de important in economia naţională.

Leasingul este un pas înainte în finanţarea societaţilor comerciale care doresc să-şi achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au posibilitaţi financiare. Această tehnică de finanţare – care presupune un risc ridicat – vine să dea satisfacţie agenţilor economici care nu pot să obtină credite de la bănci, ori nu vor să-şi greveze bunurile mobile şi imobile prin instituirea de ipoteci sau gajuri, sarcini de natură a afecta dinamismul specific domeniului comercial.

Interesul practic al leasingului este de a asigura finanţarea integrală prin fonduri împrumutate a unei investiţii fără ca beneficiarul să constituie măsuri asiguratorii; prin aceasta leasingul se distinge de tradiţionala creditare a investiţiilor, unde întreprinderea beneficiară suporta o parte din valoarea investiţiei. De aceea leasingul – ca tehnică de finanţare – vizaeză, în primul rând, întreprinderile care urmăresc lărgirea activităţii şi ridicarea performanţelor, iar pe plan mai general, asigură progresul tehnic.

Am încercat să fac o cercetare asupra leasingului, pentru a întelege cauzele dezvoltării rapide a acestei tranzacţii, de ce se spune că leasingul este o tranzacţie de sine stătătoare, care sunt elementele care îl diferenţiaza de celelalte modalităţi de investire cunoscute.

De asemenea am căutat să văd care sunt noutăţile interesante ale acestei noţiuni, de asemenea am căutat o anumită explicaţie pentru eventuala supremaţie a acestei variante de investiţie fată de celelalte alternative posibile, însă trebuie arătat faptul că si leasingul are limitele si riscurile sale.

În continuarea lucrării am analizat particularităţile si avantajale leasingului, de asemenea am făcut comparaţie între diferitele posibilitaţi de investiţie, am prezentat diferitele variante de leasing.

Pentru a arăta care este importanţa industriei leasingului in România, parcurg condiţiile existente pentru dezvoltarea acestuia, efectuând o abordare financiară a leasingului.

Pe lângă prezentarea generală a contractului de leasing, pentru o prezentare cât mai completă a elementelor si importanţei, ilustrez şi printr-un exemplu concret modul de încheiere a acestuia, elementele ce intră in componenţa sa, calcularea acestora, respectiv drepturile si obligaţiile părţilor până la expirarea contractului.

Conceptul de leasing 3

Capitolul 1. CONCEPTUL DE LEASING

1.1. Conţinutul economic al leasingului

Leasing – iată o noţiune care, în ultimele trei decenii, a pătruns în toate dicţionarele economice cu sensuri din ce în ce mai largi, incitând lumea economico – financiară cu noi perspective, fascinând prin simplitatea operaţiunii şi avantajele ei, suscitând interes chiar prin cadrul dentologic specific în care se deruleaza. Ritmul rapid al creşterii volumului operaţiunilor de leasing pe piata mondială este simptomatic pentru nivelul actual al cererii de asemenea facilitaţi, în condiţiile diminuării rapide a disponibilitaţilor de credite, creşterii masei investiţiilor necesare achiziţionării unor tehnologii moderne şi tehnici “de vârf”, în condiţiile accentuarii măsurilor de politică comercială protectionistă.

Posibilitatea de a utiliza echipamente foarte moderne, de mare randament, de a depăşi unele obstacole de import, de a nu plăti drepturi de proprietate industrială etc. menţin leasingul în atenţie. Piaţa leasingului funcţionează în prezent după un mecanism comparabil cu cel al licitaţiiilor internaţionale, firmele specializate aflându-se practic într-o continuă competitivitate a cotaţiilor, respectiv a condiţiilor pe care le oferă.

În general firmele deţin în proprietate active (mijloace) fixe şi raportează această investiţie în bilanţ. Totuşi importantă este utilizarea clădirilor şi echipamentelor şi nu proprietatea în sine. O modalitate de obţinere a dreptului de utilizare a mijloacelor fixe este cumpărarea acestora; o altă alternativă este închirierea lor (leasingul).

“Leasing”, “credit bail”, sau “location financement” sunt toţi atâţia termeni utilizaţi pentru a desemna, practic, acelaşi lucru, o cale de obţinere si utilizare a activelor.

Operaţiunea de leasing industrial, considerată ca o locaţie însoţită de un serviciu tehnic însuşi, s-a născut în S.U.A. prin anii 1920. Leasingul financiar sau locaţia financiară de bunuri de echipament a apărut în aceeaşi ţară în 1952, legat de războiul din Coreea (de nevoile armatei americane). Apoi această activitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă, depăşind frontierele americane.

Pornind de la expresia de origine engleză, “lease” (închiriere), leasingul este o formă specială de închiriere prin care o parte, denumită locator/finanţator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun al cărui proprietar este cealalta parte, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de leasing dacă părţile convin astfel şi dacă utilizatorul achită toate obligaţiile asumate prin contract.

Conceptul de leasing 4

Se pune astfel accentul pe o latură a leasingului şi anume pe aceea de formă specială de finanţare. Conform acestei acepţiuni, leasingul este o operaţiune în care finanţatorul cumpară de la furnizor mijlocul de producţie sau alt bun de capital ales de utilizator, pentru a preda acestuia din urma, în vederea utilizării în scop economic, bineînţeles contra plaţii ratelor dse leasing. Iar după trecerea perioadei contractuale, fie

automat, fie prin exercitarea dreptului de opţiune, bunul trece in proprietatea utilizatorului.

Operaţiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum şi bunuri mobile de folosinţa îndelungată, aflate în circuitul civil, cu excepţia înregistrărilor pe bandă audio si video, a pieselor de teatru, a manuscriselor, brevetelor şi drepturilor de autor. Finanţatorul care cumpăra un bun de la producător, îşi acoperă preţul acestuia prin ratele de leasing, plătite de cel care ia cu chirie bunul respectiv, rate care cuprind pe

lângă amortizarea preţului de cumpărare si dobânda la capitalul investit, cheltuielile de administraţie, precum şi un anumit profit. Redevenţele sunt de aşa natură calculate, încât să asigure amortizarea preţului într-o perioadă sensibil mai scurtă decât durata de folosinţa efectivă.

Din acest punct de vedere, leasingul este asemănător creditului, deoarece fondurile necesare unei societăti în efectuarea unei investiţii sunt furnizate de către o altă societate , diferenţa fiind doar atât, că nu se dau bani pentru cumpărarea bunului, ci se livreaza bunul însuşi, iar prin ratele de leasing, utilizatorul rambursează suma creditată împreună cu cheltuielile de finanţare.

Se vede de aici foarte clar particularitatea leasingului, conform căreia cumpărătorul plăteşte preţul de achiziţie a bunului (împreună cu cheltuielile legate de prelungirea plaţii) din veniturile rezultate în urma utilizării mijlocului respectiv.

De asemenea mai trebuie menţionat faptul că leasingul este un mijloc comercial atât din punctul de vedere al producătorilor şi al comercianţilor, cât şi din punctul de vedere al utilizatorului, ce face posibilă creşterea valorificării produselor, prin acordarea unui fel de plată in rate cumpărătorului.

Din cele prezentate rezultă ca prin operatiunea de leasing, subiecţii economici încearcă să realizeze o unificare a avantajelor creditului, închirierii şi al cumpărării cu plata în rate, dar în acelaşi timp între părţi pot apărea conflicte serioase de natură juridică.