Asemanari si Deosebiri intre Sistemul Contabil din Statele Unite ale Americii si Referentialul International. Proiecte de Convergenta

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Asemanari si Deosebiri intre Sistemul Contabil din Statele Unite ale Americii si Referentialul International. Proiecte de Convergenta.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 32 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

CAPITOLUL I Sistemul contabil american – U.S. G.A.A.P.
1.1. Sistemul contabil american – Surse de drept
1.2. Organisme normalizatoare in S.U.A
1.3. Profesia contabila in S.U.A.
1.4. Cadrul contabil conceptual
1.5. Situatiile financiare în sistemul contabil american , atributii si definirea lor
CAPITOLUL II Proiecte de convergenta
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

Datorită faptului că diferite componente ale edificiului conceptual al conta¬bilităţii au fost elaborate, aplicate şi fundamentate în cadrul unor teorii şi doctrine contabile distincte, izvorâte din condiţii economice concret-istorice diferite, actualmente se practică în lume un evantai larg de sisteme de contabilitate cu puter¬nice caracteristici şi nuanţe de specificitate, chiar şi în ţări în care, de mai multă vreme, s-a încercat o armonizare a acestora, cum ar fi, de exemplu, ţările comuni¬tăţii vest-europene.

Prin urmare, cel puţin în planul cunoaşterii ştiinţifice, dar nu de puţine ori şi în cel al practicii economice se impune studierea comparativă cel puţin a celor mai semnificative sisteme de contabilitate care prin coerenţa lor, prin valenţele lor teoretice şi practice îşi extind tot mai mult câmpul şi aria de aplicabilitate. Se naşte astfel un nou segment al ştiinţei contabilităţii cunoscut sub denumirea de contabilitate comparată având ca obiect studiul comparativ al celor mai semnificative sisteme moderne de contabilitate, respectiv a modalităţilor în care normalizatorii şi utilizatorii contabilităţii din diferite ţări preiau şi aplică în prac¬tică principalele componente ale edificiului conceptual al contabilităţii.

Necesitatea şi scopul declarat al contabilităţii comparate este de a înarma economiştii contabili cu o cât mai vastă cultură economică, în general, şi conta¬bilă, în special, care să le permită iniţierea unor noi cercetări fundamentale şi aplicative în reformarea şi progresul sistemului contabil din România şi, de ce nu, pentru dezvoltarea generală a contabilităţii ca ştiinţă fundamentală şi aplicativă.

În prezent, pe plan mondial, se utilizează două sisteme de contabilitate, cel francez şi cel anglo saxon, respectiv două referenţiale internaţionale, cel emis de IASB şi cel emis de FASB, înregistrându-se o evidentă tendinţă de armonizare a acestora. Prin urmare, se utilizează tot mai des alte referenţiale decât cele naţionale în elaborarea situaţiilor financiare. De exemplu, multe din întreprinderile mari franceze aplică normele americane US GAAP pentru elaborarea situaţiilor financiare, iar altele (nu numai din Franţa) prezintă atât situaţii financiare conforme cu reglementările naţionale cât şi situaţii financiare conforme cu principiile general acceptate de către Statele Unite ale Americii (denumite US GAAP).

În abordarea sistemelor contabile comparate şi a contabilităţii internaţionale, contabilitatea americană constituie un punct de reper important. Deşi între gândirea şi practicile din contabilitatea americană şi cele din Europa continentală există mari deosebiri, experienţa americană în materie de normalizare contabilă reprezintă ,fără dubii, atât din punct de vedere explicit cât şi implicit, o bază de reflecţie pentru orice organism de reglementare, naţional, regional sau internaţional. Deosebirile dintre cele două curente de gândire şi practică contabilă au fost generate de influienţa factorilor de mediu.

Fără a supraaprecia gândirea contabilă americană, trebuie să recunoaştem că în ultimii 50 de ani, polul de interes privind dezvoltarea tehnicii, artei şi limbajul contabilităţii s-a mutat în S.U.A., pendulând de cele mai multe ori între Marea Britanie şi S.U.A.

Dacă revoluţia industrială britanică este la originea contabilităţilor anglo-saxone, trebuie să recunoaştem că S.U.A. reprezintă astăzi motorul dezvoltării sistemelor contabile, oriunde ar fi concepute acestea în lume.

CAPITOLUL I

Sistemul contabil american – U.S. G.A.A.P.

1.1. Sistemul contabil american – Surse de drept

În abordarea sistemelor contabile comparate şi a contabilităţii internaţionale, contabilitatea americană constituie un punct de reper important. Deşi între gândirea şi practicile din contabilitatea americană şi cele din Europa continentală există mari deosebiri, experienţa americană în materie de normalizare contabilă reprezintă ,fără dubii, atât din punct de vedere explicit cât şi implicit, o bază de reflecţie pentru orice organism de reglementare, naţional, regional sau internaţional. Deosebirile dintre cele două curente de gândire şi practică contabilă au fost generate de influienţa factorilor de mediu.

Fără a supraaprecia gândirea contabilă americană, trebuie să recunoaştem că în ultimii 50 de ani, polul de interes privind dezvoltarea tehnicii, artei şi limbajul contabilităţii s-a mutat în S.U.A., pendulând de cele mai multe ori între Marea Britanie şi S.U.A.

Dacă revoluţia industrială britanică este la originea contabilităţilor anglo-saxone, trebuie să recunoaştem că S.U.A. reprezintă astăzi motorul dezvoltării sistemelor contabile, oriunde ar fi concepute acestea în lume.

Este important de reţinut că între cele două sisteme contabile, american şi britanic, există mari deosebiri, care au condus la punerea în evidenţă a unor diferenţe semnificative, generate de un volum mai mare al textelor americane faţă de cele engleze şi, în acelaşi timp, mult mai restrictive decât acestea din urmă.

Atuurile sistemului contabil american, datorita carora acesta a captat interesul general în dezvoltarea contabilităţii sunt considerate urmatoarele:

- nivelul ridicat de conceptualizare al contabilităţii;

- crearea cadrului conceptual contabil( au fost primii care au realizat necesitatea acestuia şi l-au creat);

- ridicarea la un înalt grad de rafinanament a principiilor contabile, atât sub aspect teoretic, cât şi al aplicabilităţii practice;

- conceperea şi dezvoltarea standardelor de contabilitate în concordanţă cu “principiile contabile general acceptate”( generally accepted accounting principles: GAAP);

- perfecţionarea teoriei contabile în universităţile americane, cercetarea contabilă îmbrăcând două forme: una normativă, menită să uniformizeze practicile şi o a doua pozitivistă, care încearcă să explice de ce face contabilitatea ceea ce face, sugerând satisfacerea diferitelor cerinţe informaţionale ale utilizatorilor.

Prezenţa societăţilor americane în vârful ierarhiei întreprinderilor multinaţionale, din ce în ce mai expansive şi din ce în ce mai puternice, face ca standardele americane să reprezinte un vector principal al influenţei acestui sistem contabil, în întreaga lume. Cum cele mai multe întreprinderi multinaţionale de dimensiune mare sunt, de fapt, americane şi pentru că pieţele americane de capitaluri deţin aproximativ 40% din resursele financiare disponibile pentru societăţile comerciale, este limpede că dominaţia americană nu este vorbă de cabinet ci se bazează pe elemente tangibile.

Deşi normalizarea contabilă internaţională este rodul unei cercetări a mai multor culturi, prin prezenţa organismului american de normalizare contabilă (FASB), în calitate de observator la reuniunile Consiliului IASC, produsele acestui proces, am numit normele internaţionale (IAS), sunt puternic marcate de spiritul american.

Evoluţia sistemului contabil american cuprinde patru perioade relativ distincte:

• De la sfârşitul secolului al XIX-lea până la marea criză a anilor ’30:

- Economia americană în această perioadă este caracterizată de :

- o piaţă internă, din ce în ce mai mare, protejată prin politici protecţioniste, începând cu anul 1860;

- o infuzie de capitaluri europene, în mod deosebit britanice;

- premisele unor investiţii din propriile capitaluri, americane, lucru care a condus ca S.U.A. să devină în jurul anului 1914 al patrulea exportator mondial de capitaluri.

- Modelul industrial american de la sfârşitul secolului al XIX-lea se caracterizează prin:

- adoptarea celor mai diferite forme de inovare;

- organizarea muncii;

- utilizarea eficientă a capitalurior şi a forţei de muncă;

- standardizarea producţiei pentru a genera scăderea costurilor;

- concentrarea rapidă a întreprinderilor, prin constituirea oligopolurilor şi monopolurilor.

- Simbolul capitalismului american îl reprezintă industria pertrolieră. S.U.A. furnizează în anul 1913, 35,8% din producţia industrială mondială.

- Excedentul industrial şi abundenţa de capitaluri au permis S.U.A. să joace un rol important în primul război mondial, acordâd aliaţilor împrumuturi pe care aceştia le utilizează pentru cumpărări de bunuri de pe piaţa americană. În 1917 americanii intervin direct în conflict.

- Anii ’20 sunt consideraţi ani de prosperitate pentru Statele Unite, caracterizaţi prin:

- investiţii în industria automobilelor, în chimie şi în industria produselor electrice;

- punerea pe baze ştiinţifice a organizării muncii în industrie, după practicile tayloriste.

Fisiere in arhiva (1):

  • Asemanari si Deosebiri intre Sistemul Contabil din Statele Unite ale Americii si Referentialul International. Proiecte de Convergenta.doc