Auditul imobilizărilor corporale în cadrul firmei Metropol SRL

CAPITOLUL 1

ARIA DE APLICABILITATE ŞI AUTORITATEA STANDARDELOR INTERNAŢIONALE DE AUDIT STATUTAR

1.1. Auditul statutar ca domeniu de cercetare a conturilor anuale individuale si consolidate

1.1.1 Istoria şi cultura auditului

Cuvântul audit vine din latină (audio, audire = a asculta).

Primele menţiuni găsite despre o formă de audit fac referire la Missi Dominici ai lui Carol cel Mare, în jurul anului 770, şi la „auditorii” lui Eduard I al Angliei, între anii 1272-1307.

Funcţia de Audit Intern a părut în perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite,când întreprinderile erau foarte afectate de recesiunea economică şi se încerca efectuarea de economii din orice sursă posibilă, şi pentru a se reduce costurile aferente auditului, activităţile pregătitoare: inventare de orice fel, analize de conturi, sondaje etc au fost internalizate prin angajarea de auditori care să se ocupe de aceste activităţi. Aceştia erau „ajutoarele” auditorilor externi deoarece nu aveau voie să întocmească rapoarte şi sinteze, astfel diminuându-se costurile cu auditul extern. Acesta a fost începutul auditului intern.

După ce Criza Economică a luat sfârşit, auditorii interni au fost păstraţi de întreprinderi datorită cunoştinţelor dobândite şi a cunoaşterii instrumentelor sistemului contabil.

Practic în această perioadă îşi are bazele auditul financiar.

Organismele profesionale în dezvoltarea auditului financiar sunt:

IFAC - The International Federation of Accountants (Federaţia Internaţională a Contabililor), înfiinţată în 1977, este o organizaţie internaţională de reglementare a profesiilor de contabil şi audit. Membrii şi asociaţii IFAC, care sunt organizaţii profesionale naţionale, reprezintă contabili şi auditori angajaţi în domeniul public, industrie, comerţ, Guvern şi Învăţământ. Prin comisia independentă de stabilire a standardelor, IFAC dezvoltă standarde internaţionale de etică, audit şi asigurare, standarde de contabilitate publică. De asemenea IFAC oferă suport contabililor şi auditorilor.

ACCA – Asociation of Chartered Certified Accountants este cea mai mare organizaţie a profesiei de audit din lume. Membrii Organizaţiei, cunoscuţi ca experţi contabili, sunt angajaţi în toate domeniile de activitate ale întreprinderilor.

1.1.2 Conceptele utilizate in domeniul auditului sunt:

Angajamentul de audit este un angajament condus astfel încât să furnizeze un nivel ridicat de asigurare că obiectul este conform cu criteriile adecvate identificate, din toate punctele de vedere semnificative sau un nivel mediu de asigurare cã obiectul este acceptabil în condiţiile date (un angajament în concordanţă cu Standardul Internaţional referitor la Angajamentele de Asigurare emis de către Consiliul Standardelor Internaţionale de Audit şi Asigurare)

Asigurarea rezonabilă oferă un nivel de asigurare ridicat, dar nu absolut, exprimat pozitiv în raportul auditorului ca fiind o asigurare rezonabilă cu privire la faptul că informaţiile auditate nu conţin denaturări semnificative.

Auditorul este partenerul din cadrul misiunii. Auditorul financiar desemneaza persoanele care lucrează fie în practica publică (un practician individual, o asociaţie sau o societate care oferă servicii profesionale unui client, indiferent de clasificarea lor funcţională-audit, fiscalitate sau consultanţă-şi auditorii financiari profesionişti implicaţi într-o firmă în care au responsabilităţi de conducere), fie în industrie, comerţ, sectorul public sau învăţământ, care sunt membri ai unui organism membru IFAC.

Cadrul aplicabil de raportare financiară este cadrul de raportare financiară adoptat de către management în întocmirea situaţiilor financiare pe care auditorul l-a determinat ca fiind acceptabil având în vedere natura entităţii şi obiectivul situaţiilor financiare, sau care este cerut prin lege sau alte reglementări.

Clientul de audit este o entitate în interesul căreia o societate desfăşoară un angajament de audit. În cazul în care clientul de audit este o societate cotată la bursă, acesta trebuie întotdeauna să prezinte părţile afiliate.

Confirmarea externă este procesul de obţinere şi evaluare a dovezilor de audit printr-o comunicare directă cu o terţă parte, ca răspuns la o cerere de informaţii în legătură cu un anumit element care afectează afirmaţiile făcute de către management în situaţiile financiare.

Criteriile sunt punctele de referinţă folosite pentru a evalua sau cuantifica un anumit subiect, inclusiv, acolo unde este relevant, punctele de referinţă pentru prezentare şi publicare. Criteriile pot fi oficiale sau neoficiale. Pentru acelaşi subiect pot exista criterii diferite. Sunt necesare criterii adecvate pentru fiecare evaluare sau cuantificare rezonabilă a unui subiect în contextul raţionamentului profesional.Criteriile adecvate prezintă următoarele caracteristici:

a) Relevanţa: criteriile relevante contribuie la stabilirea concluziilor care ajută la adoptarea deciziilor de către utilizatorii cărora le sunt adresate;

b) Exhaustivitatea: criteriile sunt suficient de complete atunci când nu sunt omişi factori relevanţi care ar putea afecta concluziile în contextul specific misiunii respective. Criteriile complete includ, acolo unde este relevant, puncte de referinţă pentru prezentare şi publicare;

c) Credibilitate: criteriile credibilităţii permit evaluarea sau cuantificarea uniformă, rezonabilă, a unui anumit subiect, inclusiv, acolo unde este relevant, prezentarea şi publicarea, atunci când sunt folosite în împrejurări asemănătoare de către practicieni cu calificări asemănătoare;

d) Neutralitatea: criteriile inteligibile contribuie la stabilirea unor concluzii care nu sunt adecvate de subiectivism;

e) Inteligibilitatea: criteriile inteligibile contribuie la stabilirea concluziilor care sunt clare, cuprinzătoare şi care nu fac obiectul unor interpretări semnificative diferite.

Datele comparative sunt datele din situaţiile financiare care pot reprezenta valori (cum ar fi poziţia financiară, rezultatul din exploatare, fluxurile de numerar) şi informaţiile publicate ale unei entităţi pentru mai mult de o perioadă, în funcţie de cadrul de raportare. Cadrele de raportare şi metodele de prezentare sunt următoarele:

a) Cifre corespunzătoare acolo unde valorile şi alte informaţii publicate pentru perioadele precedente sunt incluse ca parte a situaţiilor financiare curente şi sunt menite să fie citite în relaţie cu valorile şi alte informaţii publicate care au legătură cu perioada curentă (cunoscute şi ca”cifre ale perioadei curente”). Aceste cifre corespondente nu sunt prezentate ca situaţii financiare complete care pot fi prezentate de sine stătător, dar fac parte integrantă din situaţiile financiare ale perioadei curente, menite să fie citite doar în relaţie cu cifrele perioadei curente;

b) Situaţiile financiare comparative unde sumele şi alte informaţii publicate pentru perioada precedentă sunt incluse pentru comparaţii cu situaţiile financiare ale perioadei curente, dar nu fac parte din situaţiile financiare ale perioadei curente.

Denaturarea situaţiilor financiare poate apărea ca urmare a unei fraude sau a unei erori. Denaturările semnificative ale informaţiilor se referã la informaţii care au legătură cu aspecte care aparţin situaţiilor financiare auditate, sunt formulate sau declarate greşit.

Deficienţă(Inconsecvenţă) semnificativă – Există atunci când alte informaţii vin în contradicţie cu informaţiile conţinute în situaţiile financiare auditate. O inconsecvenţă semnificativă poate ridica îndoieli cu privire concluziile auditului din dovezile de audit obţinute anterior şi, posibil cu privire la fundamentarea cu baza opiniei auditorului asupra situaţiilor financiare.

Documentaţia auditului reprezintă înregistrarea procedurilor de audit aplicate, a probelor de audit relevante, precum şi a condiţiilor la care a ajuns auditorul (termen denumit uneori prin „documente de lucru” sau „foi de lucru”). Documentele de lucru sunt materiale întocmite de şi pentru auditor, sau obţinut şi păstrat de acesta, în corelaţie cu derularea auditului. Documentele de lucru pot fi pe suport de hârtie / film / magnetic / electronic sau pe alte tipuri de stocare a datelor.

Echipa de audit este formată din

a) Toţi auditorii financiari care participă la angajamentul de audit.

b) Toţi ceilalţi angajaţi ai auditorului care pot influenţa în mod direct rezultatul unui angajament de audit, inclusiv cei care propun remunerarea, sau care supraveghează în mod direct, sau oferă consultanţă managerială partenerului unui angajament de audit, în legătură cu performanţele angajamentului de asigurare.