Cuprins
- 1. Cadrul conceptual al auditării securităţii şi sănătaţii în muncă 3
- 1.1 Noţiunea de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă 3
- 1.2 Tipuri de audituri de securitate şi sănătate în muncă 5
- 1.3 Locul şi rolul auditului în cadrul sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă 8
- 1.4 Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, parte componentă a sistemului de management general al firmei 14
- 2. Stadiul actual al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă în România – Cadrul legal 17
- 3. Metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă 19
- 3.1 Scopul metodei 19
- 3.2 Structura fişelor şi modul de utilizare 21
- 4. Auditul managementului securităţii şi sănătăţii la nivelul depozitului Universităţii “Transilvania” din Braşov 29
- 5. Descrierea unităţii: depozitul Universităţii “Transilvania” din Braşov 32
- 6. Fişele completate privind riscurile generale pentru locul de muncă: depozitul Universităţii „Transilvania” din Braşov 42
- 7. Nivelul de securitate general 77
- 8. Fişele completate privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă 79
- 9. Raport de audit 95
- 10. Bibliografie 96
Extras din proiect
1. CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITĂRII SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
1.1. Noţiunea de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă
În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă auditul este definit ca fiind un “proces sistematic de obţinere a aprecierilor despre acţiuni şi evenimente de natura securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii prestabilite, precum şi de comunicare a rezultatelor către cei interesaţi”.
Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă mai este definit, după SR EN ISO 19011:2003, ca fiind “un proces sistematic, independent şi documentat pentru obţinerea dovezilor auditului şi evaluarea obiectivităţii acestora, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile auditului”
Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă este un proces, în sensul definit de SR EN ISO 9001:2001, pentru că utilizează resurse umane, financiare, tehnice şi de timp pentru a transforma datele de intrare în date de ieşire, acestea din urmă constituind rezultatele auditului.
Dovezile auditului sunt constituite din totalitatea informaţiilor obţinute prin interviuri, examinarea documentelor (înregistrărilor) şi examinarea conformităţii activităţiilor şi a condiţiilor cu prevederile reglementărilor în domeniul SSM. Dovezile auditului trebuie să fie corecte, să poată fi verificate şi să fie relevante pentru criteriile auditului.
Criteriile auditului sunt formate de totalitatea prevederilor legale, standardelor şi a cerinţelor specifice unităţii faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate privind obiectivul auditat. Criteriile de audit sunt identificate înainte de începerea auditului şi sunt selectate în funcţie de tipul de audit şi de scopul efectuării auditului.
În funcţie de cele două categorii de audituri, criteriile pot fi diferenţiate astfel:
- cerinţe ale legislaţiei de SSM şi/sau principii, reguli de bună practică – pentru auditul de conformitate;
- cerinţe ale modelului de sistem (referenţialului) pentru auditul de sistem.
Caracterul de “proces sistematic” al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă presupune ca această activitate să fie programată şi planificată în funcţie de tipul şi scopul auditului.
Cea de-a doua caracteristică a auditului SSM, de “proces independent”, se traduce prin faptul că această activitate nu trebuie desfăşurată de persoane care au responsabilităţi directe privind obiectivele auditate, tocmai pentru a se asigura obiectivitatea auditului. Caracterul de proces independent al auditului nu implică efectuarea acestuia exclusiv de către auditori din afara organizaţiei auditate, dar această precizare nu trebuie folosită pentru minimizarea rolului consultanţei externe în acest domeniu. Astfel, angajatorul poate să asigure auditarea de securitate şi sănătate în muncă a unităţii cu ajutorul instituţiilor abilitate.
Caracterul de “proces documentat” al auditului de SSM rezultă din faptul că toate etapele acestui proces se desfăşoară pe baza unor documentaţii.
Auditul de SSM trebuie să fie programat din timp, iar desfăşurarea sa se face conform unei planificări stabilite în faza de pregătire.
O mare parte din dovezile auditului sunt obţinute prin examinarea unor documente (înregistrări) specifice.
De asemenea, constatările auditului sunt cuprinse în documente specifice (rapoartele de neconformitate şi raportul de audit).
Asemenea oricărei activităţi desfăşurate, auditul SSM trebuie să aducă un beneficiu.
Rezultatele obţinute în urma efectuării auditului de SSM sunt multiple şi includ, pe lângă efectele în domeniul SSM, cum sunt identificarea punctelor slabe ale obiectivului şi creşterea eficienţei acţiunilor preventive, şi alte efecte importante pentru existenţa unei organizaţii, cum sunt creşterea productivităţii, reducerea unor cheltuieli şi îmbunătăţirea imaginii de piaţă.
Bibliografie
[1] Legea Securităţii şi sănătăţii în muncă 319/2006
[2] Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006 HG 1425/2006
[3] Darabont Doru : Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Ed.Virom, Constanţa 2005
[4] Nisipeanu Steluţa, Stepa Raluca : “Implementarea sistemului de Management al securităţii şi sănătăţii în muncă.’’ - Ed. LIBRA, Bucureşti 2003
[5] Darabont Alexandru, Nisipeanu Steluţa, Darabont Doru: “Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă”, Ed.AGIR, Bucureşti 2002
Preview document
Conținut arhivă zip
- Auditul si certificarea in ingineria securitatii in industrie la depozitul Universitatii Transilvania din Brasov.docx