Contabilitatea ca Sistem Informațional

Introducere

Existenţa şi dezvoltarea societăţii omeneşti se bazează pe procesul de producere a bunurilor materiale (activităţi productive). Progresul societăţii impune însă şi desfăşurarea unor activităţi social-culturale, educative, administrative (activităţi neproductive).

Procesul de conducere coordonează elementele constitutive ale procesului economic, integrându-le într-un efort comun şi unitar în vederea realizării obiectivelor organismului economic. Pentru dirijarea procesului economic sunt necesare informaţii care, folosind mijloace tehnice adecvate, trebuie culese, prelucrate şi transmise, ansamblu care alcătuieşte un sistem informaţional economic.

Pentru a asigura condiţii de viaţă din ce în ce mai bune, este necesară creşterea producţiei materiale, respectiv accesul la produse şi servicii diversificate şi de calitate, în volumul optim individului sau comunităţii. Creşterea producţiei se bazează în primul rând pe cercetarea ştiinţifică din domeniul tehnic respectiv prin apariţia de noi produse, metode, tehnologii. Un domeniu care contribuie substanţial la creşterea producţiei îl reprezintă organizarea şi conducerea ştiinţifică a producţiei.

Dacă procesul de execuţie, folosind tehnologii specifice obiectului de activitatea a unităţii economice, are drept scop fabricarea de bunuri, execuţia de lucrări sau prestarea de servicii, procesul de conducere are drept scop reglarea desfăşurării procesului economic, controlul comportării sistemului economic, ţinând seama de perturbaţiile care îl afectează, urmărindu-se menţinerea sau schimbarea unei anumite stări.

În contextul economiei de piaţă informaţiile în general, şi cele contabile în special, cunosc o schimbare continuă a sferei de interes. Elaborarea unor decizii corecte, care să fie în concordanţă cu realitatea şi să contribuie la soluţionarea problemelor apărute în activitatea economico-financiară a întreprinderii, este dependentă de calitatea şi cantitatea informaţiilor furnizate de sistemul informaţional economic. În cadrul acestuia, informaţia contabilă deţine rolul esenţial, iar în acest sens pot fi aduse o serie de argumente, precum: marea majoritate a informaţiilor vehiculate în cadrul unei economii sunt de natură contabilă; oferă posibilitatea unei reprezentări exacte a fenomenelor şi proceselor economice; au gradul cel mai ridicat de certitudine; caracterizează mărimea şi valoarea fluxurilor ce iau naştere în cadrul procesului reproducţiei sociale atât la nivel micro, cât şi macroeconomic.

Având în vedere cele de mai sus în lucrarea ce urmează am analizat sistemul informaţional contabil din punct de vedere istoric, economic, juridic şi financiar.

În primul capitol este evidenţiată importanţa sistemului informaţional economic în cadrul managementului organizaţiei, de asemenea sunt prezentate componentele acestuia, dubla natura a contabilităţii, funcţiile sistemului informaţional contabil, entităţile patrimoniale ca producători de informaţii contabile şi utilizatorii informaţiilor contabile.

Capitolul II cuprinde analiza sistemului informaţional al intreprinderii S.C. „Telecomunicaţii CFR” S.A. Iaşi.

În capitolul III este descris modul de proiectare şi implementare a unui nou sistem informaţional ca sistem informatic, metodele de realizare a sistemelor informatice, etapele de realizare a sistemelor informatice, principii de bază în priectarea şi realizarea sistemului informatic si elaborarea şi selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice.

Capitolul IV cuprinde descrierea programului de evidentă a încasarilor facturi clienţi, cu ajutorul căruia se ţine evidenţa sumelor încasate şi sumelor care s-au încasat şi celor ce urmează a fi incasate de la clienţi.

I Delimitări conceptuale privind contabilitatea ca sistem informaţional

1.1 Contabilitatea – componentă a sistemului informaţional economic

Contabilitatea este o ştiintă şi un important domeniu al politicii sociale. Ca stiintă, contabilitatea a evoluat şi s-a impus tot mai mult in practică prin functiile sale, inspirând încredere în acţiunile viitoare.

Două dintre procedeele de bază ale metodei contabilităţii, Bilanţul şi Contul, concepute pe suportul conceptelor teoretice; dubla reprezentare şi dubla înregistrare- constituie elemente centrale ale lucrării prin care se pot întelege logica şi mecanismul în care contabilitatea interpretează, reprezintă şi esenţializează în plan informatic obiectul său.

Bazele contabilităţii au fost puse în anul 1494 de către Luca Paciollo în lucrarea intitulată “Tratat de contabilitate în partidă dublă” care a pus bazele contabilităţii europene.

In România contabilitatea a fost introdusă prin lege în 1861 când a fost introdus sistemul contabilităţii publice fiind înfiintate şcoli profesionale şi comerciale de contabilitate. In 1913 a fost înfiinţată Acadamia de Inalte Studii Comerciale şi Industriale la Bucuresti iar după cativa ani o institutie similară la Cluj.

Cele mai vechi urme de măsurare apar cu peste douazeci de mii de ani în urma sub forma crestăturilor facute pe oase de animale sau al dungilor verticale săpate pe pereţii grotelor preistorice.

In antichitate, grecii, persii şi incaşii ţineau socotelile cu ajutorul unor sfori înnodate, de diferite culori, ansamblul acestor sfori constituind veritabile registre de evidentă.

In Mesopotamia se utilizau tăbliţele de argilă umedă pentru a consemna prin gravare operatiile care au avut loc. In Egipt scribii ţineau socotelile pe papirus, iar pastorii şi brutarii îsi ţineau evidenţele granvând linii verticale pe bucăţi de lemn.

Odată cu dezvoltarea raporturilor de piată aceste socoteli s-au constituit încetul cu încetul într-un sistem complex de coduri, norme şi regulamente şi au determinat formarea unor specialişti detaşati de activitatea productivă, având ca unică sarcină efectuarea acestui complex de operaţiuni în vederea urmăririi activităţilor desfăşurate şi prezentării rezultatelor.

Sistemul informaţional economic reprezintă un ansamblu organizat de informaţii economice complexe, care se obţin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite surse şi care sunt necesare pentru organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţii economice.

Un sistem este definit ca un ansamblu de oameni, maşini, programe şi procedee, al cărui tel este de a furniza informaţiile necesare funcţionării unei întreprinderi sau unui organism.

Contabilitatea-componentă a evidenţei economice - înregistrează, urmăreşte şi controlează numai acele laturi ale activităţii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului bănesc. Contabilitatea se deosebeşte de celelalte componente ale evidentei economice prin urmatoărele particularitaţi:

a) contabilitatea înregistreaza numai operaţii economice efectuate, spre deosebire de celelalte componente ale evidenţei economice care înregistrează şi operaţii prevăzute a se efectua în perioadele viitoare;

b) în contabilitate operaţiile economice se înregistrează numai pe bază de documente justificative, în timp ce alte forme ale evidenţei economice aceste operaţii se pot înregistra şi fără documente;

c) contabilitatea foloseste, în principal, etalonul bănesc şi numai ca o completare utilizează etaloanele cantitative;

d) contabilitatea are un obiect propriu de cercetare deosebit de obiectul celorlalte ştiinte;

e) contabilitatea foloseste o metodă proprie de cercetere a obiectului său.