Contabilitatea Cheltuielilor de Exploatare

INTRODUCERE

Operatiunile economice au drept rezultat modificarea elementelor patrimoniale atat calitativ cat si cantitativ. Aceste modificari se produc atat in structura patrimoniului cat si in volumul sau.

Din punct de vedere al implicatiilor asupra patrimoniului, miscarile (modificarile) pot fi simple ( in interiorul unitatii patrimoniale si intre unitati patrimoniale) si complexe.

Miscarile simple in interiorul unitatii patrimoniale nu schimba raportul de drepturi sau obligatii dintre intreprindere si terti pe cata vreme miscarile simple intre unitatile patrimoniale determina schimbari in raportul de drepturi si obligatii dintre acestea.

Miscarile complexe sunt rezultatul activitatilor economice consumatoare de bunuri (generatoare de cheltuieli) si producatoare de venituri.

Diferenta dintre venituri si cheltuieli o reprezinta rezultatul exercitiului, element al situatiei nete. In fiecare an rezultatul este altul si determina modificari in volumul patrimoniului, ca o crestere sau scadere a situatiei nete (al carei element este) si o modificare a volumului si structurii activelor si/sau datoriilor. Astfel, se poate afirma ca o cheltuiala este generata fie de scaderea unui element de activ, fie de cresterea unei datorii iar un venit este generat de cresterea unui element de activ, fie de scaderea unei datorii.

Orice cheltuiala determina scaderea situatiei nete, mai precis a uneia din componentele sale, rezultatul exercitiului.

In timp ce cheltuielile reprezinta o saracire a unitatii patrimoniale, veniturile sunt o sursa de « imbogatire » a acesteia.

Intrucat Romania a optat pentru o contabilitate de angajamente, inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor se face in momentul angajarii cheltuielilor sau al consumului de resurse, indiferent de momentul platii.

Prezenta lucrare isi propune sa abordeze din sfera Contabilitatii cheltuielilor si veniturilor tema Contabilitatii cheltuielilor de exploatare.

1. Introducere in contabilitatea cheltuielilor

Intreprinderea constituie o unitate de baza a vietii socio-economice, fiind laboratorul de produse, servicii si idei care contribuie la satisfacerea cerintelor dinamice ale omului, la progresul si prosperitatea societati.

De modul in care intreprinderile reusesc sa gaseasca raspunsuri adecvate la problemele presante cu care se confrunta in conditiile unei economii concurentiale depinde viabilitatea lor ca entitati economice si starea de sanatate a economiei nationale.

Vazuta ca celula de baza a oricarei economii, intreprinderea trebuie sa manifeste in prezent o flexibilitate sporita fata de cea pe care o manifesta in trecut, fie el si nu prea indepartat. Aceasta cerinta se impune tot mai mult ca urmare a dinamismului considerabil pe care-l cunoaste mediul socio-economic si, indeosebi, cel tehnic contemporan.

In cadrul activitatii sale, un agent economic realizeaza o diversitate de operatii care angajeaza cheltuieli si genereaza venituri.

Cheltuielile reprezinta fie diminuari ale unor elemente de activ, fie majorari ale unor elemente de pasiv, care genereaza o diminuare a beneficiilor economice.

Cheltuielile diminueaza performantele financiare ale intreprinderii, iar veniturile genereaza cresterea performantelor financiare ale acesteia.

Diferenta dintre venituri si cheltuieli o reprezinta rezultatul exercitiului, element al situatiei nete. In fiecare an rezultatul este altul si determina modificari in volumul patrimoniului, ca o crestere sau scadere a situatiei nete (al carei element este) si o modificare a volumului si structurii activelor si/sau datoriilor. Astfel, se poate afirma ca :

• o cheltuiala este generata fie de scaderea unui element de activ, fie de cresterea unei datorii ;

• un venit este generat de cresterea unui element de activ, fie de scaderea unei datorii.

Aceste afirmatii pot fi surprinse grafic astfel :

MODIFICARI ale activelor si datoriilor care genereaza venituri si cheltuieli Cheltuieli sau venituri generate de aceste modificari MODIFICARI in

Contul de profit si pierdere MODIFICARI

in

Situatia neta

Cheltuieli Venituri

ACTIVE  X   

  X  

DATORII   X  

 X   

Efectuarea cheltuielilor si generarea veniturilor se deruleaza in mai multe etape succesive sau simultane. Astfel, in cazul cheltuielilor se delimiteaza patru momente:

1. Angajarea cheltuielilor – intervine in momentul cumpararii de bunuri stocabile si nestocabile, lucrari, utilitati, servicii destinate productiei, cand apare obligatia de plata catre furnizori;

2. Consumul – reprezinta utilizarea efectiva a resurselor in scopul satisfacerii nevoilor productive sau neproductive. Exemplu: utilizarea materiilor prime pentru fabricarea produselor finite, vanzarea marfurilor;

3. Platile – inseamna achitarea unei sume de bani ca echivalent al bunurilor si serviciilor primite. Exista anumite plati care reprezinta un transfer fara echivalent, cum ar fi: plata impozitului pe profit sau venit, plata amenzilor si penalitatilor etc.

4. Imputarea – reprezinta etapa in care cheltuielile sunt decontate, adica sunt suportate din veniturile realizate, obtinandu-se astfel, rezultatul exercitiului.