Contabilitatea Cheltuiellor

ARGUMENTARE

Contabilitatea, ca o componenta a sistemului informational economic, are drept scop final prezentarea întreprinderii, asa cum bine subliniaza prof. Bernard Colas:  Contabilitatea este un produs social de informare, intarit prin practica] de-a lungul unei istorii de peste 5 secole, pentru a ilustra viata întreprinderilor; contabilitatea îsi vede astazi principiile sale fundamentale reluate si actualizate prin normalizare si reglementare în perspectiva unei bune satisfaceri a utilizatorilor de informatii.

Contabilitatea reflecta atât aspectele teoriei contabile, precum si cele ale tehnicii de întelegere, prelucrare si valorificarea datelor.

Prima definitie data contabilitatii apartine calugarului franciscan Luca Paciola în cadrul tratatului de matematica Summa de arithmetica, geometria, proportioni et proportionalitza aparuta la Venetia în anul 1494 care cuprinde si o descriere a practicilor negustorului venetian al epocii si a contabilitatii in partida dubla. Astfel contabilitatea exprima totalitatea principiilor si regulilor care privesc înregistrarea în partida dubla a averii ce apartine unui negustor precum si toate afacerile acestora în ordinea în care au avut loc.

Definitia moderna a contabilitatii este mult mai complexa pentru ca trebuie sa furnizeze informatii cantitative, în special de natura financiara, privind entitatile economice si care urmeaza a fi folosite în luarea deciziilor economice (o entitate economica reprezinta o unitate  de exemplu o întreprindere  care are o existenta independenta). Contabilitatea exprima efectele tranzactiilor si evenimentelor asupra situatiei economico-financiare, cât si asupra performantei unitatii economice, pentru a asigura informatiile necesare despre o entitate economica identificabila. Aceste informatii permit utilizatorilor sa opteze pentru un consum rational de resurse în procesul desfasurarii activitatilor de productie si comerciale.

Astfel, contabilitatea face legatura dintre activitatile economice si factorii de decizie. În primul rând, contabilitatea masoara (cuantifica) activitatile economice, înregistrând datele necesare pentru o folosire ulterioara. In al doilea rând, datele sunt stocate cât timp este necesar, urmând a fi prelucrate pentru a deveni informatii utile. În final, informatiile sunt transmise, prin intermediul rapoartelor, factorilor de decizie.

În noul sistem contabil din România contabilitatea financiara opereaza cu conceptul dualist , adica cuprinde contabilitatea financiara si de gestiune.Contabilitatea financiara descrie circuitul patrimonial al societatii luat în totalitatea si structuralitatea sa. Obiectivul sau principal îl constituie furnizarea de informatii sintetice privind pozitia financiara , performantele si modificarile pozitiei financiare.Informatia contabila este destinata utilizatorilor externi definiti de : investitorii de capital , bancheri angajati , furnizori , clienti , guvern si institutiile sale , publicul.

Aceasta lucrare prezinta pe baza documentelor fundamentale unele operatii privind organizarea si urmarirea activitatii societatii: aprovizionare , producere , comercializare , determinarea si repartizarea rezultatului obtinut.

Lucrarea abordeaza elemente ce se refera la standardele internationale de contabilitate , la ordonantele si hotarârile Ministerului Finantelor accentuând ca organizarea contabilitatii se face potrivit Legii 82/1991.

Scopul acestei lucrari este de a prezenta informatii referitoare la contabilitatea cheltuielilor si determinarea rezultatului precum si la modalitatile de întocmire a situatiilor financiare.