Contabilitatea Creanțelor și Datoriilor Privind Personalul Asigurările și Protecția Socială la INDCUP

INTRODUCERE

În această lucrare cu tema "Contabilitatea datoriilor şi creanţelor privind personalul, asigurarea si protecţia socială", am evidenţiat o parte din multitudinea de informaţii acumulate de-a lungul celor 3 ani de studiu a contabilităţii.

Lucrarea este structurată în 3 Capitole, unde în primul capitol sunt prezentate Fundamente teoretice privind conţinutul lucrării, în Capitolul 2 este prezentată contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind personalul, asigurările şi protecţia socială la INDCUP - IPCUP PLOIEŞTI, iar în capitolul 3 programul informatic ,,SAGA C3.0.357“ folosit la INDCUP - IPCUP PLOIESTI.

În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de important.

În „Declaraţia universală a drepturilor omului”, adoptată şi proclamată de Adunarea Generală a O.N.U. la 10 decembrie 1948 se arată că:

“1. Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii sale, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la ocrotirea împotriva şomajului.

2. Toţi oamenii, fără nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru muncă egală.

3. Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabilă şi satisfăcătoare care să-i asigure atât lui, cât şi familiei sale, o existenţă conformă cu demnitatea umană şi completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecţie socială.”

Ca urmare a participării sale la eforturile sociale, în articolul 25 se arată că:

“ Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi a familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală precum şi serviciile sociale necesare.”

Consider că alcătuirea acestei lucrări, culegerea de materiale necesare realizării ei, efortul depus pentru buna structurare îmi vor fi de folos şi la alte documente referitoare la contabilitatea datoriilor şi creanţelor salariale şi sociale, acte ce le voi întocmi în timpul carierei mele de contabil.

CAPITOLUL I

FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND CREANŢELE ŞI DATORIILE PRIVIND PERSONALUL, ASIGURĂRILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ

1.1.Aria de definitie si aplicabilitate a temei. Definitii si concepte cheie

Pentru realizarea obiectului lor de activitate, întreprinderile intră în relaţii cu diferite persoane fizice şi juridice care în contabilitate poartă denumirea generică de terţi. Contabilitatea terţilor asigură evidenţa creanţelor si datoriilor organizatiei in relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, unităţile din cadrul grupului , asociaţii, acţionarii, diverşi debitori si creditori ,şi alte persoane fizice şi juridice.

Creanţele mai sunt cunoscute şi sub denumirea de mijloace circulante în decontare. Ele reprezintă acele valori economice ce sunt avansate temporar altor persoane fizice sau juridice de către titularul de patrimoniu, în scopul primirii ulterioare a unui echivalent valoric sub forma unei sume de bani, efectuării unei lucrări sau prestării unui serviciu Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea economică avansată şi care urmează să efectueze o prestaţie,să achite numerar sau echivalent de numerar sunt delimitate generic prin noţiunea de debitori. În funcţie de termenul lor de lichiditate creanţele se pot clasifica în creanţe pe termen scurt (în cadrul exerciţiului financiar) şi creanţe pe termen lung (peste un an).

Datoriile exprimă fondurile sau capitalurile străine, furnizate de către terţi (alţi agenţi economici, stat, alte organisme publice, grup,etc.) pentru care unitatea patrimonială trebuie să restituie echivalentul valoric sau să acorde o anumită contraprestaţie. Persoanele fizice şi juridice faţă de care întreprinderea are datorii sunt delimitate generic prin noţiunea de creditori. În funcţie de termenul lor de exigibilitate datoriile sunt grupate în datorii sub un an (pe termen scurt), datorii între 1-5 ani(pe termen mijlociu) şi datorii peste 5 ani (pe termen lung).

Creanţele pe termen scurt sau creanţele curente, reprezintă active ale întreprinderii rezultate în urma tranzacţiilor cu persoane juridice sau fizice, relaţii în urma cărora întreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare şi pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie, într-o perioadă de timp de până la un an.

Datoriile pe termen scurt provin din tranzacţiile cu persoane fizice sau juridice (cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi taxelor etc.), în care întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie într-o perioadă de timp de până la un an.

Creanţele şi datoriile pe termen scurt pot fi împărţite în următoarele categorii:creanţe şi datorii comerciale, creanţe şi datorii salariale, creanţe şi datorii sociale,creanţe şi datorii fiscale si creanţe şi datorii diverse.

Pornind de la teoria firmei bazată pe cunostinţe, care afirmă că”firma este o structura de piaţă a cărei resursă principală este capitalul uman” ,este evident că se pot determina o multitudine de relaţii între societate şi personalul angajat. Deoarece aceste relaţii sunt generatoare de valori , sunt exprimate în contabilitate sub denumirea de decontări privind personalul.