Contabilitatea de Mediu

Rezumat

Prin lucrarea de faţă se încearcă sublinierea rolului rapoartelor de mediu şi a informaţiilor financiar – contabile cuprinse în aceste rapoarte în fundamentarea deciziilor manageriale şi a deciziilor utilizatorilor în general dar şi în crearea unei imagini favorabile a unei entităţi economice în exterior.

Cuvinte cheie: contabilitate verde, profesionistul contabil, rapoarte de mediu

1. Introducere

După aderarea României la Uniunea Europeană, nevoia de a folosi contabilitatea verde a devenit mai evidentă ca niciodată. În ultimii ani s-a remarcat un interes crescând şi o preocupare majoră privind protecţia mediului înconjurător. În condiţiile în care protecţia mediului devine o problemă globală, se impune şi existenţa la nivelul entităţilor a unui management de mediu eficient care să fie în consens cu reglementările în domeniu. Managementul entităţilor economice este obligat să concentreze şi să direcţioneze activitatea spre crearea unor bunuri şi produse biodegradabile, reciclabile, să deţină un control mai riguros asupra poluării aerului, să reducă pe cât se poate consumul de energie şi să utilizeze raţional resursele naturale. Integrarea mediului în viaţa întreprinderii presupune luarea în calcul a acestuia atât la nivel tehnic, juridic, economic, dar şi contabil şi financiar. Contabilitatea de mediu se consideră a fi un instrument managerial utilizabil în multiple scopuri, printre care amintim: îmbunătăţirea performanţei în raport cu mediul, gestiunea şi controlul costurilor, eficientizarea investiţiilor în tehnologii mai puţin poluante, promovarea unor procese de producţie şi a unor produse mai puţin poluante, etc.

Lucrarea “Contabilitatea de mediu - o nouă provocare pentru profesionistul contabil”, prin problematica abordată şi prin cercetarea întreprinsă, urmăreşte cunoaşterea gradului în care este implementată contabilitatea de mediu la nivelul municipiului Braşov, avantajele şi dezavantajele evidenţierii distincte a acesteia, dar şi cunoaşterea tipurilor de rapoarte financiar – contabile de mediu posibil a fi furnizate managerilor în fundamentarea deciziilor manageriale.

Au fost selectate un număr de trei entităţi din judeţul Braşov a căror activităţi pot avea efecte sau implicaţii asupra mediului înconjurător. Au fost întocmite o serie de rapoarte financiar – contabile de mediu utile în activitatea decizională şi au fost formulate o serie de propuneri de organizare a departamentului de contabilitate, în speţă a contabilităţii de mediu.

Concluzii pertinente au fost formulate şi pe baza unui studiu empiric, intitulat “Măsurarea gradului de implementare a contabilităţii verzi la nivelul entităţilor din Braşov“.

Alegerea temei a fost motivată de interesul manifestat de colectivul de cercetare al anului I Master PCAG, de a cunoaşte gradul şi modalitatea de implementare a contabilităţii verzi pe raza municipiului Braşov.

2. Stadiul cunoaşterii în domeniu

În opinia lui Wilmuhurst (1997), costurile generate de mediu sunt acele costuri care apar pentru a asigura conformitatea cu reglementările privind conservarea mediului sau cu politica societăţii şi pentru a preveni încălcarea lor .

Din perspectiva lui David Boje (1999) se identifică două abordări ale contabilităţii mediului:

- abordarea funcţionalistă, care ignoră aspectele de mediu în procesul contabil, astfel încât să se păstreze starea iniţială a raţiunii economice. Totul se clădeşte pe o ideologie care exclude resursele naturale, precum şi orce alte resurse care nu pot fi evaluate credibil. Contabilitatea funcţionalistă a mediului privilegiază oamenii mai mult decât natura, profitul mai mult decât capitalul investit, corporaţiile mai mult decât ecosistemele şi banii mai mult decât inteligenţa;

- abordarea verde, care asigură vizibilitatea contabilităţii mediului în cadrul procesului contabil. Astfel, contabilitatea verde nu reprezintă doar un instrument pasiv de înregistrare a fluxurilor imediate sau viitoare, sigure sau potenţiale, ci şi un levier pentru a incita entităţile spre activităţi şi strategii care să se înscrie în logica dezvoltării durabile.

Bartolomeo (2000) analizează noţiunea de contabilitate managerială a mediului, definită ca procesul de generare, analiză şi utilizare a unor informaţii financiare şi non-financiare destinate susţinerii deciziilor într-o societate. Prin urmare, contabilitatea managerială verde are ca obiect principal producerea de informaţii utile în luarea deciziilor. O astfel de contabilitate asigură dezvoltarea durabilă a activităţii societăţii şi analizează costurile şi beneficiile legate de impactul mediului asupra activităţii, contribuţiile la recunoaşterea nivelului ridicat al taxelor de mediu, al cheltuielilor de capital şi de exploatare generate de utilizarea unor echipamente de control al poluării.

3. Rolul contabilităţii de mediu

Deşi primele noţiuni de contabilitate de mediu au apărut încă din perioada 1971 – 1987, în România, această formă a contabilităţii nu a prezentat interes, apărând abia din anul 2002, când a început să se înregistreze o creştere în acest domeniu de cercetare. Necesitatea aplicării contabilităţii de mediu a apărut în urma încercării de a înlătura efectele negative care au apărut în contextul crizei ecologice cu care ne confruntăm. Construirea contului 652 “Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător” prin care se evidenţiază cheltuielile cu mediul este un răspuns la deficienţele conturilor naţionale în abordarea acestor aspecte.

Contabilitatea de mediu este un mod de tratament al informaţiei de mediu. Aceasta evaluează sistemele, analizează procedurile, verifică buna funcţionare a managementului de mediu şi a auditului intern al acestuia, în concordanţă cu directivele şi recomandările U.E. De asemenea, contribuie la îmbunătăţirea mediului prin explicarea modului în care resursele naturale pot fi folosite într-un mod sustenabil şi are rolul de a efectua investiţii în tehnologii mai puţin poluante şi de a promova atât procese de producţie, cât şi produse mai puţin poluante.

Pentru întreprinderi, contabilitatea de mediu are rolul de creştere a eficienţei şi efectelor masurilor de protecţie a mediului luate în cadrul acestora şi de a ţine evidenţa cheltuielilor şi veniturilor cu protecţia mediului înconjurător, de a le raporta şi reflecta în situaţiile financiare prin introducerea unor rubrici verzi în bilanţ, în contul de profit şi pierdere sau în notele explicative.

Se poate afirma că prin contabilitatea mediului se realizează o măsurare a eficienţei de mediu a activităţilor de conservare a mediului, a indicelui de performanţă de mediu şi a eficienţei de mediu a activităţilor economice ale companiilor ca parte a performanţelor financiare asociate cu masurile de mediu.

4. Prezentarea şi analiza costurilor de mediu

Costul de mediu este expresia valorică a tuturor factorilor consumaţi pentru producerea serviciilor de mediu şi îmbracă forma cheltuielilor suportate de producătorul de servicii de mediu.

Costurile de mediu pot fi reduse sau evitate prin practici de prevenire a poluării, cum ar fi: reproiectarea produselor, substituirea unor materiale şi prin practici de îmbunătăţire la nivel operaţional şi al mentenanţei.

Analiza statistică a costurilor de mediu se realizează ca suport în procesul decizional la nivel micro si macro economic. Apectele analizei la nivel macroeconomic se referă la consumul de resurse naturale, atât regenerabile, cât şi neregenerabile, în unităţi fizice sau, acolo unde este posibil, în unităţi valorice. La nivel microeconomic, se poate utiliza ca instrument de analiză statistico-economică, contabilitatea financiară şi de gestiune.