Cuprins
- CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALA A
- INTREPRINDERII S.C. DUMCO ELECTRIC S.R.L PLOIEŞTI 3
- 1.1. Prezentarea întreprinderii
- S.C. DUMCO ELECTRIC S.R.L. PLOIEŞTI 3
- 1.2. Caracterizarea societăţii comerciale 4
- 1.2.1. Scopul şi obiectul de activitate al societăţii 4
- 1.2.2. Obiectul de activitate 4
- 1.3. Piaţa agentului economic 6
- 1.3.1. Piaţa internă 6
- 1.3.2. Piaţa externă 7
- 1.4. Structura organizatorică a
- S.C. DUMCO ELECTRIC S.R.L. PLOIEŞTI 7
- 1.5. Indicatori economico-financiari la
- S.C. DUMCO ELECTRIC S.R.L. PLOIEŞTI stabiliţi la
- restructurare 13
- CAPITOLUL II CONTABILITATEA DECONTARILOR IN
- NUMERAR SI PRIN CONTURI LA BANCI 22
- 2.1. Caracterizarea generală a trezoreriei 22
- 2.2. Organizarea sistemului informaţional al trezoreriei 23
- 2.3. Contabiliatea decontărilor prin conturile la bănci 24
- 2.3.1. Conturi de disponibilităţi păstrate la bănci în lei 24
- 2.3.2. Conturi de disponibilităţi păstrate la bănci în devize 26
- 2.3.3. Conturi curente la bănci 28
- 2.3.3.1. Conturi curente la bănci în lei 28
- 2.3.3.2. Conturi curente la bănci în devize 29
- 2.3.4. Instrumente de decontare a operaţiilor de
- vânzare-cumpărare, executare de lucrări şi servicii 30
- 2.3.4.1. Efectul de comerţ în relaţiile de plăţi 30
- 2.3.4.1.1. Cecul 31
- 2.3.4.1.2. Cambia 31
- 2.3.4.1.3. Biletul la ordin 32
- 2.3.4.1.4. Trata 32
- 2.3.4.1.5. Mandatul 32
- 2.3.4.1.6. Warantul 33
- 2.3.4.2. Acreditivele 33
- 2.3.4.3. Valorile de încasat 35
- 2.3.4.3.1. Cecurile de încasat 35
- 2.3.4.3.2. Efectele de încasat 36
- 2.3.4.3.3. Efectele remise spre scontare 37
- 2.4. Contabilitatea decontarilor numerarului din caserie 37
- 2.4.1. Decontări în numerar în lei 38
- 2.4.2. Decontări în numerar în valută 40
- 2.4.3. Alte valori păstrate în caseriile unităţii 41
- 2.4.4. Avansurile de trezorerie 41
- CAPITOLUL III SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR
- SAU MODIFICAREA POZITIEI FINANCIARE 42
- 3.1. Prezentarea fluxurilor de numerar 42
- 3.2. Metode de întocmire şi prezentare a situaţiei
- fluxurilor de numerar 47
- 3.2.1. Metoda directă 47
- 3.2.2. Metoda indirectă 48
- 3.3. Clasificarea fluxurilor de numerar 48
- 3.3.1. Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare 48
- 3.3.2. Fluxuri de numerar din investiţii 49
- 3.3.3. Fluxuri de numerar din activitatea de finanţare 49
- 3.4. Stadiul normării, armonizării şi normalizării
- contabile în România 51
- 3.5. Prezentarea şi descrierea instrumentelor financiare 53
- 3.5.1. Clasificarea instrumentelor financiare 54
- 3.5.1.1. Clasificarea instrumentelor financiare în
- primare şi derivate 54
- 3.5.1.2. Clasificarea instrumentelor financiare în active financiare şi datorii financiare 55
- 3.5.1.3. Clasificarea instrumentelor financiare după scopul deţinerii 56
- 3.6. Recunoaşterea şi evaluarea instrumentelor financiare 57
- 3.6.1. Recunoaşterea iniţială a unui instrument financiar 58
- 3.6.2. Anularea recunoaşterii unui instrument financiar 59
- 3.6.2.1. Anularea recunoaşterii unui activ financiar 59
- 3.6.2.2. Anularea recunoaşterii unui activ/datorie
- financiară. 60
- 3.6.2.3. Anularea recunoaşterii unei datorii financiare 60
- 3.6.3. Evaluarea instrumentelor financiare 60
- CAPITOLUL IV TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE 63
- CAPITOLUL V CONCLUZII SI PROPUNERI 78
- BIBLIOGRAFIE 94
Extras din proiect
CAPITOLUL I
CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR SI IN CONTURI LA BANCI
1.1. CARACTERIZAREA GENERALA A TREZORERIEI
Prin trezorerie se înţelege ansamblul operaţiilor băneşti şi financiare pe care le efectuează o unitate patrimonială în scopul asigurării mijloacelor băneşti necesare desfăşurării normale a activităţii sale. Noţiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune pentru a face faţă plăţilor cum sunt: numerarul aflat în caseria unităţii şi prin disponibilităţile aflate în conturi la bănci atăt în lei cât şi în valută.
Fluxurile de trezorerie (de lichidităţi, cash-flow-uri) reprezintă suma fluxurilor de lichidităţi degajate într-o anumită perioadă şi se calculează ca şi diferenţa între încasările şi plăţile perioadei. Ele trebuie să reprezinte pentru orice manager, o stiinţa permanentă în vederea adoptării unei strategii financiare, care să menţină firma în afaceri.
O componentă importantă a analizei situaţiei patrimoniale o constituie cercetarea fluxului de disponibilităţi deoarece, în practica economică se consideră că orice activitate trebuie să “degaje” bani , să rezulte un surplus de capital faţă de cel investit în afacere. O societate comercială poate fi rentabilă, poate obţine profit, dar să nu fie solvabilă din cauza lipsei de lichidităţi ca urmare a decalajului dintre încasările şi plăţile pe care le face în cadrul ciclului financiar.
Pentru a reflecta în contabilitate activele băneşti, se foloseşte clasa a 5-a “Conturi de trezorerie”.
1.2. ORGANIZAREA SISTEMELULUI INFORMATIONAL AL TREZORERIEI
La organizarea sistemului informaţional al trezoreriei şi al operaţiilor de trezorerie trebuie avute în vedere, îndeosebi, documentele primare utilizate, evidenţa operativă a unor elemente patrimoniale, contabilitatea analitică, dar mai ales cea sintetica a acestora.
Informaţiile ce vizează fluxurile de trezorerie ale unei întreprinderi sunt folositoare utilizatorilor situaţiilor financiare pentru că oferă acestora o bază de evaluare a capacităţii întreprinderii de a genera elemente de trezorerie, cât şi nevoile de utilizare a acestora de către întreprindere.
Documentele primare sunt specifice elementelor de trezorerie si operaţiilor efectuate:
1) Pentru încasările şi plăţile în numerar se folosesc:
- cecuri de numerar
- chitanţe
- dispoziţii de încasare-plata în numerar
- liste de plată
2) Pentru operaţiile de încasări şi plăţi fără numerar se utilizează:
- ordine de plată
- dispoziţii de plată
- cecuri cu sau fară limită de sumă
- facturi fiscale
3) Pentru alte operaţii de trezorerie se pot folosi:
- extrase de cont
- contracte de credit
- note contabile ale băncilor
- facturi fiscale.
1.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR PRIN CONTURILE DE LA BANCI
Decontările prin conturile de la bănci sunt cunoscute sub denumirea de decontări fără numerar. Ele deţin ponderea cea mai mare în cazul decontărilor între agenţii economici. In acest scop, unităţiile economice îşi păstrează disponibilităţile băneşti la bănci şi îşi deschid la ele conturi de decontare sau conturi curente.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Contabilitatea Decontarilor in Numerar la SC Portos SRL
- Bibliografie -Decontari2.doc
- capitol 1-.DOC
- capitol 2.DOC
- capitol 3.DOC
- capitol 4.DOC
- capitol 5.DOC
- CUPRINS.doc
- PAG2 .doc