Contabilitatea imobilizărilor corporale și amortizarea lor - studiu de caz la SC Noroc Bun Plus SRL

INTRODUCERE

“Contabilitatea este cea mai importantă sursă de informare economică a unei naţiuni, aproape toate deciziile economice au la baza informaţia contabilă sau derivate ale acesteia.”

- Oskar Morgenstern-

Informaţia şi, îndeosebi, informaţia economică este astăzi prezentă în toate domeniile de activitate, fiind un element indispensabil al progresului.

Realităţile societăţii moderne ne arată că odată cu dezvoltarea economiei de piaţa şi sporirea gradului de complexitate a acesteia trebuie să se dezvolte corespunzător şi informaţia economică, pentru ca ea să poată furniza elementele necesare luării deciziilor, să poată reflecta exact situaţia patrimonială a unităţilor şi rezultatele activităţii economico – financiare.

Informaţia economică ne ajută să observăm modul de utilizare a resurselor materiale şi umane, să sesizăm şi să examinăm critic aspectele pozitive, dar şi deficienţele existente, în vederea luării măsurilor ce se impun.

Valorificarea deplină a informaţiei economice se poate realiza numai în cadrul unui sistem informaţional economic, conceput ca un ansamblu al mijloacelor şi metodelor de obţinere, stocare şi utilizare a informaţiilor într-un anumit domeniu al activităţii social-economice.

Principala sursă de date a sistemului informaţional economic este contabilitatea. Ea a existat în toate formaţiunile social-economice ca rezultat al producţiei materiale, dar importantă, modul de organizare şi sarcinile ei au fost diferite, în funcţie de particularităţile modului de producţie şi ţelurile fiecărei orânduiri sociale.

Importanţa contabilităţii rezidă în valoarea ei universală, în funcţionalitatea acesteia pe toate treptele dezvoltării societăţii omeneşti.

Printr-un sistem de notaţii specifice, contabilitatea observă, consemnează şi cuantifică, devenind astfel un reuşit mijloc de conducere şi orientare a întregii activităţi economice.

Una dintre principalele funcţii ale contabilităţii este funcţia de informare la nivel microeconomic constând în acea activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea şi controlul mijloacelor economice şi creanţelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a structurilor contabile de cheltuieli, venituri şi rezultate.

Problematica conceptual- teoretică a contabilităţii financiare a reprezentat şi este un segment important al didacticii, cercetării ştiinţifice şi practicii ştiinţei contabilităţii după anul 1989.

În lucrarea, „Bazele contabilităţii” din 1980, profesorul D. Rusu defineşte obiectivul contabilităţii ca fiind ansamblul mişcărilor de valori, exprimabile în bani, dintr-un perimetru de mică sau de mare întindere (regie autonomă, societate comercială, instituţie publică, societate bancară) precum şi raporturile economico-juridice în care unitatea patrimonială este parte şi care generează decontări băneşti, calculele contabilităţii reflecta deodată mişcarea şi transformarea mijloacelor precum şi resursele în ordinea lor de formare şi după destinaţia lor în procesul de producţie.

Tema aleasă pentru lucrarea de practică este „Contabilitatea Imobilizărilor Corporale şi Amortizarea lor”. Tema s-a efectuat la S.C NOROC BUN PLUS S.R.L.

Lucrarea este structurată în cinci capitole:

Capitolul I se numeşte „Consideraţii teoretice privind contabilitatea imobilizărilor corporale” şi tratează partea teoretică privind organizarea contabilităţii imobilizărilor corporale. În acest capitol am prezentat delimitările şi structura imobilizărilor corporale, clasificarea mijloacelor fixe, evaluarea imobilizărilor corporale, deprecierea activelor corporale, reevaluarea imobilizărilor corporale, tehnicile şi documentele contabile de evidentă a mijloacelor fixe. Toate acestea fiind în conformitate cu Normele Legale şi I.A.S. 16 – "Imobilizări corporale".

Capitolul II se numeşte „Consideraţii teoretice privind amortizarea imobilizărilor corporale” şi tratează partea teoretică privind amortizarea imobilizărilor corporale. În acest capitol am prezentat particularităţile amortizării imobilizărilor corporale, uzura mijloacelor fixe, metodele de amortizare (liniară, degresivă şi accelerată) şi amortizarea fiscală. Toate acestea fiind în conformitate cu Legea nr.15/1994 republicată în Monitorul Oficial nr. 242/31.05.1999 modificată, Legea 571/2003 coroborată cu Hotărârea de Guvern 44/2004 privind Codul fiscal cu normele metodologice de aplicare şi Ordinul 306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europene din Monitorul Oficial 279/25.04.2002.

Capitolul III se numeşte „Prezentarea generală a societăţii S.C NOROC BUN PLUS S.R.L” şi descrie societatea la care am făcut studiul de caz. Acest capitol cuprinde un scurt istoric al activităţii societăţii, date informative, obiectivele şi organigrama societăţii, strategiile de dezvoltare, furnizorii şi programul informatic. Sursa acestor informaţii este statutul societăţii şi alte informaţii publice.

Capitolul IV se numeşte „Studiu de caz privind organizarea contabilă la S.C NOROC BUN PLUS S.R.L” şi tratează partea practică de monografie contabilă. În acest capitol am prezentat evidenta operativă şi contabilitatea analitică a imobilizărilor corporale, contabilitatea terenurilor, contabilitatea amenajărilor de terenuri, intrarea şi ieşirea imobilizărilor corporale şi amortizarea imobilizărilor corporale.

Capitolul V se numeşte „Analiza economico- financiară privind imobilizările corporale” şi tratează partea de analiză efectuată în baza documentelor deţinute. Acest capitol cuprinde analiza dinamicii, structurii şi stării funcţionale a mijloacelor fixe, analiza utilizării extensive şi intensive a mijloacelor fixe şi principalii indicatori de eficienţă economică calculaţi pe baza activelor fixe.

Am ales această temă deoarece consider următoarele: contabilitatea imobilizărilor corporale prezintă o sferă amplă de aplicabilitate, cu diverse tipuri de cazuri.

Contabilitatea imobilizărilor corporale tratează gestionarea în cadrul întreprinderii a mişcărilor de imobilizări, intrări, ieşiri, contabilitatea amortismentelor şi contabilitatea leasingurilor.

Ultimele două au implicaţii financiare asupra rezultatelor finaciare a întreprinderii.

De aceea, pentru asigurarea unor decizii bine orientate este necesar ca acestea să fie fundamentate pe informaţii exacte şi complete cu privire la număr şi structură, caracteristici tehnico-funcţionale, stare de tehnică şi grad de uzură, valoare de intrare, depreciere, randament tehnic şi economic.

Contabilitatea imobilizărilor corporale se concretizează în evidenţa sintetică a existenţei şi mişcării acestora, la nivelul unităţii patrimoniale, în evidenţa analitică pe categorii de imobilizări corporale şi pe fiecare mijloc fix, ca obiect de evidenţă; calculul amortizării şi înregistrarea sa în contabilitate; urmărirea modului de păstrare şi utilizare a imobilizărilor corporale la nivelul locurilor de muncă (de funcţionare sau utilizare a acestora).

Toate operaţiile economico- financiare referitoare la imobilizările corporale dintr-o unitate patrimonială sunt consemnate în documente primare (justificative).

CAPITOLUL I

Consideraţii teoretice privind contabilitatea imobilizărilor corporale

1.1. Noţiuni privind activele imobilizate

Prin destinaţia lor, imobilizările contribuie la realizarea de noi bunuri, lucrări şi servicii, nefiind supuse direct comercializării.

Standardul internaţional I.A.S.1 denumit "Prezentarea situaţiilor financiare" defineşte activele imobilizate ca fiind toate acele active care nu sunt clasificate în categoria activelor curente. Reglementările contabile din România definesc activele imobilizate ca fiind acele active ale unei entităţi destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în activitatea acesteia. Astfel, activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească pe o perioadă îndelungată în activitatea entităţii şi care nu se consumă după prima lor utilizare şi, ca atare, nu sunt destinate comercializării.