Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei

Proiect
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Contabilitate
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 22972
Mărime: 405.36KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

CAPITOLUL I EVOLUŢIA SOCIETĂŢII OMENEŞTI ÎN DEBUT DE SECOL XXI 2

1.1 INFORMATIZAREA SOCIETĂŢII ŞI EVOLUŢIA CĂTRE SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ 2

1.2 NOILE TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE – „MOTORUL” INFORMATIZĂRII SOCIETĂŢII 6

1.3 OPORTUNITĂŢILE ŞI LIMITELE INFORMATIZĂRII SOCIETĂŢII 7

1.4 TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA ÎNTREPRINDERILOR MODERNE 14

CAPITOLUL II CONTABILITATEA ÎN PREZENT 18

2.1. DESCRIEREA SISTEMELOR CONTABILE DIN LUME 19

2.1.1.Contabilitatea in Statele Unite ale Americii 19

2.1.2. Contabilitatea în Regatul Unit al Marii Britanii 21

2.1.3. Contabilitatea în Franţa 22

2.1.4. Contabilitatea în Germania 24

2.1.5. Contabilitatea în Olanda 26

2.3.6. Contabilitatea în Belgia 28

2.1.7. Contabilitatea în Italia 29

2.1.8. Contabilitatea în Spania 30

2.1.9. Contabilitatea în Japonia 31

2.2. SISTEMUL CONTABIL ROMÂNESC 33

2.3 TENDINŢE DE INTERNAŢIONALIZARE A CONTABILITĂŢII 35

CAPITOLUL III EVOLUŢIA CONTABILITĂŢII ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI MICROINFORMATICII 38

3.1. CONTABILITATEA ŞI SISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL 38

3.2 MICROINFORMATICA ŞI TENDINŢELE EI DE EVOLUŢIE 42

3.3. CONTABILITATEA ŞI NOILE TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE (NTI) 45

3.3.1. Contabilitatea şi tehnologiile intranet 45

3.3.2. Contabilitatea şi EDI 48

CAPITOLUL IV SITUAŢIA INFORMATIZĂRII CONTABILITĂŢII ÎN ROMÂNIA 52

4.1. POLITICA ROMÂNĂ DE INFORMATIZARE A SOCIETĂŢII 52

4.2. CONTABILITATEA ROMÂNEASCĂ LA ORA NTI 57

4.3. PRODUSE PROGRAM DE CONTABILITATE PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ 59

4.4. DESCRIEREA CONTABILITĂŢII LA FIRMA S.C.” CONFRCTII” S.A. VASLUI 67

4.4.1. Stadiul informatizării contabilităţii 70

4.4.2. Descrierea sistemului informaţional contabil 72

4.4.3. Propuneri de îmbunătăţire a stadiului de informatizare a contabilităţii 74

CONCLUZII ŞI PROPUNERI 75

BIBLIOGRAFIE 77

Extras din document

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA SOCIETĂŢII OMENEŞTI ÎN DEBUT DE SECOL XXI

O nouă societate s-a născut şi tinde să devină parte integrantă din viaţa noastră. Această societate aduce cu ea noi stiluri de viaţă familială, noi moduri de a munci, noi conflicte politice şi totodată o nouă economie, bazată pe noi resurse.

Peter Drucker scria în cartea sa de referinţă “Societatea Postcapitalistă” acă lumea se rearanjează la fiecare câteva sute de ani şi chiar uneori mai des, la câteva scurte decade. aPutem spune că lumea de acum cinzeci de ani nu mai este aceiaşi cu lumea în care trăim. Oamenii care se nasc acum nu-şi pot imagina cum au trăit bunicii lor şi nici bunicii lor nu-şi pot imagina cum au trăit strămoşii lor. Este o societate în plină transformare, este de fapt asocietatea postcapitalistă pe care a descris-o şi Peter Drucker în lucrarea sa.

1.1 Informatizarea societăţii şi evoluţia către societatea informaţională

Termenul de societate informaţională este un termen confuz care implică o explicare în prealabil a înţelesului sau. Este o societate care se dezvoltă datorită tehnologiilor informaţionale aflate în real progres. Astfel, societatea informaţională este societatea în care informaţia joacă rolul pe care altă dată, în societatea industrială, îl aveau bunurile materiale, sau este societatea în care cele mai importante avantaje sociale, economice şi de producţie se leagă de prelucrarea informaţiilor.

În ambele definiţii se observă că informaţia este de o importanţă vitală pentru societate. Deci, informaţia a devenit aresursă pentru producerea de valori comerciale şi unul din principalii factori de producţie ai societăţii informaţionale.

Dar până la societatea informaţională omenirea a avut un drum lung de parcurs cu perioade de evoluţie şi regrese tehnologice, specifice unei societăţi în continuă transformare.

Apariţia informaţiilor şi a canalelor de distribuţie a acestora ţine implicit de apariţia omenirii. Chiar dacă în acele timpuri existau forme primare ade comunicare (semne, mimică, desene) şi apoi forme evoluate de transmitere a informaţiilor (vorbitul, scrisul – chiar şi pe pietre sau alte suporturi de inscripţionat), ele sunt atribuite comunicării şi transmiterii informaţiilor de la individ la individ sau de la o generaţie la alta.

Apariţia alfabetului a fost unul dintre paşii cei mai importanţi din istoria omenirii. Scrierea întâmplărilor şi a evenimentelor pe suporturi de papirus (şi mai târziu pe hârtie) era însă accesibilă numai oamenilor învăţaţi (scribii) aflaţi în subordinea autorităţilor statale. Deci stocarea şi distribuirea informaţiilor folosind aceste tehnologii timpurii presupuneau activităţi laborioase, încetineală şi din acest motiv nu erau accesibile decât oamenilor bogaţi. Însă nu numai întâmplările şi evenimentele cotidiene erau consemnate pe hârtie, ci şi înscrisurile oficiale emise de către stat. Astfel, instituţiile au ajuns în evul mediu şi aproape în toată perioada feudalismului principalii promotori ai informaţiei şi ai metodelor de transmitere a lor.

Apariţia bibliotecilor în cadrul societăţilor istorice, a lărgit accesul publicului la informaţie dar numai în universităţi şi instituţii religioase.

Oricum, bibliotecile conţineau la acea dată doar manuscrise. Apariţia tipografului, mai târziu, a permis tipărirea de cărţi şi implicit, creşterea ponderii acestor cărţi în biblioteci.

Odată cu începuturile epocii industriale, s-au dezvoltat metode mai rapide de transmitere a informaţiilor. Telegraful (1837) şi telefonul mai târziu au micşorat considerabil timpii şi distanţele dintre oameni. Aceasta este practic era în care informaţia şi accesul la “resursa” informaţie devine accesibilă oricui. Bibliotecile puteau fi folosite de către oricine (În baza sistemului de învăţământ implementat de fiecare ţară) printr-un banal abonament, sau printr-o taxă infimă. De asemenea apariţia periodicelor întăreşte afirmaţia de mai sus.

Pe baza acestei dezvoltări a societăţii într-un ritm alert şi a accesului liber şi nelimitat la informaţie, au început să se dezvolte tehnologiile informaţionale (radioul, televiziunea, calculatorul, telefonul mobil, etc.), toate ducând în final la apariţia societăţii informaţionale.

Această trecere la societatea informaţională a provocat răni adânci în lumea capitalistă a anilor ’50. Folosirea informaţiei ca resursă şi nu capitalul a avut efecte dintre cele mai diverse, sintetizate în tabelul următor:

Preview document

Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 1
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 2
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 3
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 4
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 5
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 6
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 7
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 8
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 9
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 10
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 11
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 12
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 13
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 14
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 15
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 16
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 17
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 18
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 19
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 20
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 21
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 22
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 23
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 24
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 25
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 26
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 27
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 28
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 29
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 30
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 31
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 32
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 33
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 34
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 35
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 36
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 37
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 38
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 39
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 40
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 41
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 42
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 43
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 44
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 45
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 46
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 47
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 48
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 49
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 50
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 51
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 52
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 53
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 54
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 55
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 56
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 57
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 58
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 59
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 60
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 61
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 62
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 63
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 64
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 65
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 66
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 67
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 68
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 69
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 70
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 71
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 72
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 73
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 74
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 75
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 76
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 77
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 78
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 79
Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Contabilitatea in Conditiile Revolutiei Microinformatiei.doc
  • PAGINA A DOUA.doc
  • PRIMA PAGINA.doc

Alții au mai descărcat și

Gestiunea Stocurilor unei SC intr-o Baza de Date in Microsoft Access

Introducere Sistemul informatic este definit ca ansamblul de metode şi mijloace care asigură preluarea datelor, transformarea lor în informaţie,...

Paralela audit intern, audit extern, control intern

Conceptele de control intern si audit intern, desi diferite, au o serie de elemente care le apropie si altele care le diferentiaza, ceea ce creeaza...

Asemanari si Diferente intre Sistemul Contabil din Italia si Referentialul International Contabil - Proiecte de Convergenta

Introducere “Unde nu este ordine, domneste confuzia” Luca Paciolo Unul dintre termenii utilizati frecvent in zilele naostre il reprezinta...

Comparatie intre Bilantul din Romania si cel din Germania

CONTABILITATEA SI SITUATIILE FINANCIARE: Totalitatea institutiilor, societatilor si persoanelor juridice sunt obligate sa organizeze si sa conduca...

Viziuni asupra Normalizării și Armonizării Contabile Internaționale

1. Necesitatea normalizării contabile la nivel european şi internaţional Contabilitatea este o formă de cunoaştere care are drept finalităţi...

Sistemul Contabil al Belgiei

INTRODUCERE Economia Belgiei a crescut constant în ultimii 10 ani, inclusiv şi Produsul Intern Brut. Inflaţia a fost ţinută sub control, Belgia...

Sisteme Contabile Comparate

CONTABILITATEA ÎN PREZENT Contabilitatea reprezintă o ştiinţă independentă cu obiect propriu de studiu şi metode proprii de analiză. Definirea...

Sistemul Contabil German

Înainte de 1871 Germania consta în numeroase state mici, cel mai important fiind Prusia. Cel mai semnificativ sector era agricultura şi gestiunea...

Ai nevoie de altceva?