Contabilitatea internațională de comerț exterior

Introducere

Tranzactiile de comert exterior reprezinta o componenta a sferei afacerilor sau tranzactiilor internationale în raport cu care se particularizeaza, prin natura obiectului, calitatea participantilor si mecanismele de realizare.

Principala forma a tranzactiilor de comert exterior o reprezinta exportul-importul de marfuri, de bunuri corporale. Aceste operatiuni se pot realiza sub forma exportului direct facut de producatori sau prin implicarea caselor de comert si a firmelor de comert exterior.

Firmele care desfasoara tranzactia de comert exterior îsi elaboreaza strategii si îsi organizeaza structuri specifice pentru aceste domenii, urmarind valorificarea resurselor umane si materiale potrivit exigentelor pietei internationale.

Firma de comert exterior

Firmele de comert exterior sunt societati comerciale specializate care asigura pentru clientii lor (producatorii), o serie de servicii pentru derularea exportului-importului de marfuri. Firmele de comert exterior pot actiona pe contul partenerilor (în calitate de comisionar), sau pot actiona pe cont propriu (în calitate de comerciant).

Prin contractele permanente pe care le au cu pietele externe, cu furnizorii sau beneficiarii, ele exercita o influenta însemnata asupra productiei de export prin adaptarea la cerintele pietei mondiale. Serviciile pe care le ofera firma de comert exterior sunt:

- cercetarea si prospectarea pietelor externe, atunci când conditiile de acces sunt dificile si costurile mari pentru producatori

- punerea la dispozitie a unei retele de comercializare deja implantata si functionala pe piata

- asigurarea distributiei fizice a marfurilor, operatii de asigurare si vamale

- finantarea operatiunilor si preluarea riscurilor legate de tranzactiile internationale

Tranzactii de comert exterior - definire, fundamente

Operatiunile de export-import reprezinta principala forma de realizare a comertului exterior. Baza juridica o reprezinta contractul de vânzare internationala, care creeaza între parti raporturi de tipul debitor-creditor (importatorul este tinut sa plateasca pretul, dobândind dreptul de proprietate asupra marfii; exportatorul este îndreptatit sa primeasca pretul, având obligatia de a livra marfa). Din punct de vedere economic relatiile dintre parti se bazeaza pe interdependente în sfera comercializarii. Marfa, care face obiectul tranzactiei comerciale internationale, poate fi reprezentata de produse (bunuri corporale), servicii si cunostinte tehnice (bunuri necorporale).

Aceste servicii din sfera comertului invizibil sunt legate de derularea operatiunilor de export-import si de operatiunile comerciale( în cazul exporturilor complexe).

În comertul cu inteligenta, avem realizarea vânzarii: licente, brevete de inventii, contracte de consultanta/asistenta, servicii de formare a personalului (în special exporturilor complexe).

În functie de motivatiile care determina decizia de export avem:

1. cele legate de cerere, firmele pot raspunde la comenzi ocazionale sau pot comercializa pe piata externa

2. cele legate de oferta, exportul este rezultatul unei decizii constiente a firmei, care se implica pe piata externa, prin sesizarea unei oportunitati

3. cele legate de atitudinea prointernationalizarii, a managementului întreprinderii

Exportatorii pot fi grupati în doua categorii: cei activi si cei pasivi. Exportatorii pasivi raspund solicitarilor pietei externe, fara sa aiba o strategie proprie.Exportatorii activi sunt cei care concep o strategie, urmaresc promovarea exporturilor.

Modalitati de realizare a tranzactiilor de comert exterior

Firmele exportatoare si importatoare pot apela la mai multe modalitati de realizare a operatiunilor comerciale internationale. În functie de accesul pe pietele externe se practica operatiuni efectuate direct de catre firma producatoare sau se apeleaza la o casa de comert intermediar.