Contabilitatea Leasingului in Cadrul Comertului cu Autovehicule

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Contabilitatea Leasingului in Cadrul Comertului cu Autovehicule.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 118 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf. Univ. Dr. PLEŞEA Doru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

Capitolul I. Noţiuni generale privind activitatea de leasing la SC AUTO
ROMA SRL
Introducere pag. 3
1.1 Istoricul operaţiunilor de leasing pag. 8
1.2. Aspecte generale privind operaţiunile de leasing pag. 9
1.2.1. Definiţia conceptului de leasing pag.9
1.2.2. Obiectul leasingului pag.10
1.2.3. Scopul urmărit prin leasing pag.10
1.2.4. Leasing-ul ca formă de finanţare pag.11
1.2.5. Operaţiunile de leasing pag.11
1.2.6. Fazele operaţiunii de leasing pag.12
1.3. Clasificarea operaţiunilor de leasing pag.12
1.4. Modalităţi de derulare a operaţiunilor de leasing pag.20
1.5. Factori determinanţi pentru politica de leasing în România pag.21
1.6. Avantajele finanţării prin Raiffeisen Leasing pag.23
1.7. Ţiriac Leasing pag.24
1.7.1. Acte necesare pentru aprobarea finanţării în sistem Ţiriac Leasing pag.24
1.8. Contractul de leasing pag.26
1.8.1. Caracteristicile contractului de leasing pag.26
1.8.2. Elementele componente ale contractului de leasing pag.27
1.9. Legislaţia în vigoare pag.28
1.9.1. Leasingul din punct de vedere fiscal pag.33
Capitolul II. Prezentarea societăţii SC AUTO ROMA SRL
2.1. Înfiinţare. Scurt istoric pag.37
2.2. Capitalul social pag. 37
2.3. Domeniu de activitate pag. 38
2.4. Structura organizatorică pag.39
2.5. Departamentul financiar – contabil. Forme de înregistrare contabilă.Modul de organizare al contabilităţii financiare pag.39
2.5.1. Prezentarea softului de gestiune CIEL pag.41
2.5.1.1. Caracteristici principale ale programului pag.42
2.5.2. Descrierea generala a programului CHARISMA ENTREPRISE pag.43
2.5.2.1. Caracteristica programului pag.43
2.5.2.2. Structura produsului Carisma Enterprise pag. 43
2.5.2.3. Funcţionarea programului pag.44
2.6. Circuitul documentelor pag.47
2.7. Strategii de marketing adoptate de SC AUTO ROMA SRL pag.47
2.7.1. Strategii de produs pag.47
2.7.2. Strategia de provocare pag.49
2.7.3. Strategia de diferenţiere pag.49
2.7.4. Strategia segmentării pag.49
2.8. Strategii de preţ pag.50
2.9. Strategia de promovare pag.52
2.10. Strategia de vânzare pag.55
Capitolul III. Organizarea contabilităţii operaţiunilor de leasing la SC AUTO
ROMA SRL
3.1. Contabilitatea operaţiunilor de leasing pag. 56
3.1.1. Contabilitatea leasingul financiar pag. 58
3.1.1.1. La locator (finanţator) pag. 59
3.1.1.2. La locatar (utilizator) pag. 62
3.1.2. Contabilitatea leasingului operaţional pag. 63
3.1.2.1. La locator pag. 64
3.1.2.2. La locatar (utilizator) pag. 66
Capitolul IV. Aplicaţie informatică pentru gestiunea şi contabilitatea
mijloacelor de transport la SC AUTO ROMA SRL
4.1. Obiectivele aplicaţiei pag. 67
4.2. Ieşirea aplicaţiei pag. 68
4.3. Intrările aplicaţiei pag.75
4.4. Schema legăturilor între tabele ( fişierele bazei de date) pag.76
4.5. Schema generală a aplicaţiei pag.77
Capitolul V. Studiu de caz privind contabilitatea şi analiza activităţii de
leasing la SC AUTO ROMA SRL
5.1. Contabilitatea activităţii de leasing financiar pag.78
5.2. Analiza activităţii de leasing financiar pag. 97
Concluzii şi propuneri pag. 113
Bibliografie pag. 116

Extras din document

CAPITOLUL I.

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE

LEASING LA S.C. AUTO ROMA S.R.L.

1.1 Istoricul operaţiunilor de leasing

Rǎdăcinile leasingului sunt extrem de adânci, ele dateazǎ încǎ de la începutul omenirii. Încǎ din antichitate, în ţǎri orientale ca Mezopotamia, Egipt, Fenicia apar forme apropiate ale acestor tipuri de operaţiuni. Obiectul aceste operaţiuni il constituiau unelte necesare practicării agriculturii, iar subiecţii erau, pe de o parte, clasele bogate (clerul) şi pe de altă parte, agricultorii cǎrora li se “închiriau” unelte, pǎmânt. În acest fel s-au observat beneficiile unui bun obţinute prin folosinţǎ, având mai puţin importanţă cine deţine titlul de proprietate.

Aristotel spunea “bogăţia nu se mǎsoarǎ prin titluri de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor bunuri, chiar dacǎ sunt proprietatea altora” Primele reglementǎri privind leasingul au fost gǎsite în vechea Romǎ, pe la anul 550 i.Ch., în codul lui Justinian, unde se făceau distincţie între leasingul operaţional şi leasingul financiar

Primele operaţiuni care prefigurau leasingul modern aveau loc în Statele Unite ale Americii spre sfârşitul secolului al XIX – lea. Astfel, în 1877, aparatele de telefon au fost închiriate abonaţilor, iar contractul de închiriere a fost denumit “ LEASE”.

“Leasingul financiar” este strâns legat de omul de afaceri californian D.P. Bootle care, alǎturi de câţiva prieteni, a fondat în 1952 “United States Leasing Corporation”, prima societate specializatǎ în operaţiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este astǎzi una din cele mai puternice în domeniu.

1.2. Aspecte generale privind operaţiunile de leasing

1.2.1. Definiţia conceptului de leasing

Termenul de leasing provine din cuvântul din limba englezǎ “lease”, care înseamnǎ “ a închiria”. Însǎ acest termen s-a extins, fiind acum cel mai la îndemânǎ pentru a denumi aceste operaţiuni, chiar dacǎ el nu exprimǎ, în fapt, o închiriere.

Deoarece leasingul s-a impus de realitatea practicǎ şi nu s-a suprapus nici unei alte figuri juridice de drept privat, termenul de “ leasing” a creat multe dispute de ordin teoretic în gândul specialiştilor, oscilând între noţiunile de: locaţiune (închiriere), vânzare în rate, vânzare la termen, împrumut ori credit cu garanţii speciale.

Delimitarea exactǎ a noţiunii juridice are importanţǎ deosebitǎ în plan practic pentru a stabili raporturile obligaţionale dintre părţi şi cele dintre părţi cu terţe persoane, pentru a şti exact cine suportă riscurile, în ce condiţii, cine garantează pentru vicii etc. Pentru a stabili cu exactitate natura juridică a operaţiunii de leasing trebuie făcute delimitările de rigoare faţă de locaţiune, credit, împrumut, contract de vânzare – cumpărare (în rate şi la termen).

O definiţie foarte sugestivă atribuită leasingului a fost elaborată de B. Ştefănescu şi I. Rucăreanu astfel: “ leasingul este o cumpărare în scop de închiriere urmată de o închiriere în scop de vânzare”

Mai amintim aici definiţia dată de The Economist Book’s care dǎ o abordare fiscalǎ leasingului astfel: “ leasingul reprezintǎ procedeul prin care companiile cu profil de fabricaţie închiriazǎ echipamente de producţie pentru a evita astfel costul substanţial aferent achiziţionarii lor.

Leasingul poate fi definit şi din punct de vedere juridic. În acest sens: “ leasingul este un contract complex care permite unei persoane sǎ obţinǎ şi sǎ utilizeze un lucru fǎrǎ a plǎti imediat preţul” În lumina celor prezentate, definim leasingul ca şi un proces prin care se transmite de la finanţator (locator) la beneficiar ( locatar) dreptul de folosinţa a unui bun ( cumpǎrat sau realizat de finanţator) la solicitarea acestuia din urmă, contra unei redevenţe, iar la sfârşitul perioadei de folosinţǎ, finanţatorul se obligǎ sǎ respecte dreptul de opţiune al utilizatorului privind dobândirea dreptului de proprietate, prelungirea contractului de leasing ori încetarea raporturilor contractuale.

În forma cea mai simplificatǎ, aceasta operaţiune se prezintǎ astfel:

cumpǎrǎ închiriazǎ

bunul bunul

Furnizorul Societatea de leasing

Beneficiarul

Leasingul este o operaţie complexă, clădita pe interesele complementare ale celor ce participă la aceasta, de aşa natură încât fiecare dintre participanţi trage un folos ce depinde şi de comportarea celorlalţi şi de nevoile economice care sunt complementare. Utilizatorul este cel interesat în folosinţa lucrului, furnizorul are interes să – şi vândă produsul, creditorul şi plasează capitalul în condiţii de rentabilitate sporită. Locatarul are iniţiativa afacerii, vânzătorul o permite, creditorul o facilitează si toţi împreună, acţionând în interes propriu, acţionează în acelaşi timp şi în folosul celorlalţi

1.2.2. Obiectul leasingului

Operaţiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum şi bunuri mobile de folosinţa îndelungată, aflate în circuitul civil, cu excepţia înregistrărilor pe bandă audio şi video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor şi a drepturilor de autor.

1.2.3. Scopul urmărit prin leasing

Scopul urmărit în acesta temă este acela de a arăta desfăşurarea activităţii economice de la înfiinţare până în momentul în care societatea a optat finanţarea prin leasing financiar în cadrul achiziţionării autovehiculelor şi derularea activităţii propriu zise a leasingului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Contabilitatea Leasingului in Cadrul Comertului cu Autovehicule.doc