Contabilitatea Operatiunilor de Export in Comertul Exterior

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Contabilitatea Operatiunilor de Export in Comertul Exterior.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 79 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Contabilitate

Cuprins

Contabilitatea comerţului exterior necesitate şi specificitate 1
1.1. Comerţul exterior- Definire,fundamentare,rol 1
1.2. Trăsăturile economico-financiare ale activităţii de comerţ exterior 2
1.3. Modalităţi de realizare a tranzacţilor de comerţ exterior 3
1.3.1. Exportul direct 3
1.3.2. Intermediari 5
1.3.3. Comercianţii 7
1.3.4. Case de comerţ 7
1.4. Aspecte specifice ale organizării contabilităţii în întreprinderile de
comerţ exterior 8
1.5. Exportul ca formă de internaţionalizare a afacerii 10
1.6. Conduita de export a firmelor 13
1.7. Organizaţia mondială a comerţului – rol, funcţii şi organizare 15
Cap.2. Tehnici şi modalităţi de plată folosite în contabilitatea de
comerţ exterior 21
2.1. Acreditivul documentar 21
2.2. Dispoziţia de plată valutară externă (DPVE) 24
2.3. Alte tehnici şi modalităţi de plată folosite în contabilitatea
de comerţ exterior 24 2.3.1. Ordinul de plată(Viramentul) 24
2.3.2. Cecul 25
2.3.3. Cambia 26
2.3.4. Biletul la ordin 26
2.4. Contractul comercial în comerţul internaţional 27
2.5. Documente nonfinanciar-contabile necesare la export 30
Cap.3. Principalele operaţiuni de export 31
3.1. Stocarea şi pregătirea mărfurilor pentru livrarea la export 31
3.1.1. Aprovizionare-stocare 31
3.1.2. Ambalare şi Marcare 32
3.2. Metode şi uzanţe de asigurare a calităţii mărfurilor la nivelul
întreprinderii exportatoare 33
3.3. Operaţiunile de expediţii,transport,internaţional şi asigurare a mărfurilor 34
3.4. Vămuirea mărfurilor 35
3.5. Recunoaşterea, evaluarea şi tratamentele contabile la exportul
de mărfuri 37
Cap.4. Contabilitatea circulaţiei mărfurilor la întreprinderi
comerciale de export 43
4.1. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu 43
4.1.1. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu
cu încasare la vedere 44
4.1.2. Contabilitatea exportului de mărfuri pe cont propriu pe
credit comercial 49
4.1.3. Contabilitatea provizioanelor specifice exportului de mărfuri pe
cont propriu 55
4.2. Contabilitatea exportului de mărfuri în comision 56
4.2.1. Contabilitatea exportului de mărfuri în comision cu
încasare la vedere 56
4.2.2. Contabilitatea exportului de mărfuri în comision pe
credit comercial 58
4.3. Derularea comerţului exterior de mărfuri prin intermediari 59
4.4. Operaţiunea de prelucrare în Lohn 59
4.5. Operaţii de comerţ exterior în contrapartidă 60
4.6. Derularea tranzacţiilor de export pierdut 60
Cap. 5 Studiu de caz la SC STAYL SA privind exportul de mărfuri
pe cont propriu, cu încasare la vedere 62
Concluzii şi propuneri 72
Bibliografie 74

Extras din document

CAPITOLUL 1

CONTABILITATEA COMERŢULUI EXTERIOR

NECESITATE ŞI SPECIFICITATE

1.1.COMERŢUL EXTERIOR – DEFINIRE, FUNDAMENTARE, ROL

Comerţul exterior este una din ramurile principale ale economiei naţionale şi cuprinde atât operaţiile de import/export cu bunuri şi servicii, cât şi activităţile de cooperare tehnico-ştiinţifică cu străinătatea. Importul şi respectiv exportul de bunuri şi servicii contribuie la realizarea Produsului Intern Brut, iar raportul dintre aceste componente influenţează în sens pozitiv sau negativ creşterea economică generală.

Comerţul exterior¹ este o ramură distinctă a unei economii naţionale care cuprinde operaţiunile comerciale sau de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică în raporturile cu străinătatea privind vânzarea-cumpărarea de mărfuri, lucrări, servicii, licenţe, consignaţia sau depozitul, reprezentarea sau comisionul, operaţiunile financiare, asigurările, turismul şi, în general, orice acte sau fapte de comerţ.

Potrivit acestei definiţii, comerţul exterior cuprinde două componente de

bază:

1. Operaţiunile comerciale internaţionale reprezintă o formă de interdependenţă între întreprinderi şi economiile naţionale în sfera comercializării şi includ:

– comerţul internaţional cu mărfuri, care este format, la rândul său, din:

– exportul de mărfuri care cuprinde totalitatea operaţiunilor comerciale prin care o ţară vinde unei alte ţări o parte din mărfurile produse sau prelucrate;

– importul de mărfuri care cuprinde totalitatea operaţiunilor comerciale prin care o ţară cumpără mărfuri din alte ţări în vederea satisfacerii consumului productiv şi neproductiv.

– comerţul internaţional cu servicii comerciale, numit şi comerţ invizibil, care cuprinde serviciile conexe operaţiunilor de export-import (transporturile, asigurările, licenţele), turismul internaţional;

– operaţiunile comerciale combinate, respectiv reexportul, compensaţiile, switch-ul, prelucrarea în lohn, operaţiunile de perfecţionare etc., adică tehnicile utilizate pentru facilitarea schimburilor şi valorificarea oportunităţilor de profit comercial.

2. Alianţele şi cooperările internaţionale reprezintă o formă dezvoltată a legăturilor economice dintre state în vederea realizării unei strategii comune, durabile, în domenii diferite de activitate. Raţiunile care stau la baza acestor legături pleacă de la existenţa unor interese comune, complementaritate tehnologică, exploatarea eficientă a competenţelor şi resurselor proprii.

Principalele forme de alianţe şi cooperări internaţionale sunt următoarele:

– cooperările pe baze contractuale, în care pot fi incluse contractele de licenţă, franşizarea, subcontractarea etc., toate constituind forme de transfer internaţional

de tehnologie de producţie (licenţierea, subcontractarea) sau de comercializare;

1 Vişan, D., Contabilitatea în comerţul exterior, Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pag. 13

2 Popa, I., „Tranzacţii de comerţ exterior”, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 13

1

– alianţe strategice sub fomă de asociaţii, consorţii etc. pentru construirea de obiective în comun, livrări la cheie, consulting engineering etc.;

– cooperarea instituţionalizată, reprezentată de societăţile mixte.

1.2. TRĂSĂTURILE ECONOMICO–FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢII DE COMERŢ EXTERIOR

Activitatea de comerţ exterior este caracterizată de anumite trăsături specifice datorită mediului în care întreprinderea este nevoită să acţioneze, şi anume pieţele externe.

Principalele trăsături economico-financiare ale activităţii de comerţ exterior sunt3:

1. Caracterul economic al activităţii, concretizat în derularea unui circuit de fonduri materiale şi băneşti generatoare de rezultate economico-financiare. Activitatea de comerţ exterior contribuie la crearea şi sporirea venitului naţional al ţării;

2. Interferenţa factorilor naţionali cu cei internaţionali, caracterizată prin existenţa elementelor de extraneitate în cadrul raporturilor economico-financiare cum ar fi subiecţii de drept aparţinând unor legislaţii naţionale diferite. În acest caz, relaţiile de comerţ exterior ies parţial sau total de sub jurisdicţia internă a unui stat şi se completează cu uzanţele şi normele dreptului internaţional sau cu normele de drept civil ori comercial ale unui alt stat.

Fisiere in arhiva (1):

  • Contabilitatea Operatiunilor de Export in Comertul Exterior.doc

Alte informatii

Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune