Contabilitatea Salariilor

Cap. I ITRODUCERE

1.1 Piata Muncii , Cererea de munca si Salariul

Piata muncii este spatiul economic in cadrul caruia se confrunta cererea de munca cu oferta de munca, au loc negocieri privind angajarea salariala.

Cererea de munca si nevoia de munca este o relatie de la parte la intreg. Nevoia de munca exprima volumul total de munca necesar pe ansamblul unei tari. Cererea de munca este necesarul de munca din partea agentilor economici la un moment dat,care se satisface prin intermediul pietei muncii,prin relatii de angajare salariala. Se exprima prin locurile de munca.

Factorii care influenteaza cererea de munca:

a) Nivelul salariului

b) Costul marginal al muncii

c) Fluxul investitional

d) Substituirea factorului munca

e) Faza ciclului economic

f) Conjunctura economica si sociala pe plan intern si international.

Oferta de munca si disponibilitatile de forta de munca sunt relatie de la parte la intreg.

Disponibilitatile de munca reprezinta populatia apta de munca prezenta intr-o tara pe perioada data de timp. Oferta de munca corespunde populatiei disponibile active.

Delimitari privind structura populatiei:

a) Populatie totala

b) Populatie inactiva

c) Populatie disponibila activa.

Rata de activitate la nivelul populatii unei tari=

=Populatie activa ocupata : Populatie totala x 100

Gradul de ocupare = Populatia ocupata : Populatia disponibila activa x 100

Oferta de munca individuala – reprezinta numarul de ore de munca sau timpul de munca pe care un salariat doreste sa le efectueze.

Oferta de munca totala – reprezinta ofertele individuale totale ale segmentelor pietei muncii, formata din cei angajati sau in cautarea unui loc de munca.

Starea de echilibru este ocuparea deplina a fortei de munca

Starea de dezichilibru :

a) cand oferta de munca este mai mica decat cererea de munca

b) cand oferta de munca depaseste cererea de munca.

Caracterul dual al pietei muncii – functioneaza pe baza principiilor pietei, dar si al reglementarilor din partea statului si organismelor internationale.

Piata muncii in Romania este in:

a) Proces de formare si consolidare a institutiilor ce o reglementeaza

b) Stare de dezechilibru.

Salariul si formele sale

Exista opinii diferite privind definirea salariului astfel:

a) Suma de bani cu care este remunerat factorul munca participant la obtinerea rezultatelor unei activitati economice;

b) Pretul pentru care oamenii isi inchiriaza forta de munca;

c) Pret al fortei de munca –marfa

Salariul cost – reprezinta cheltuiala pentru agentul economic si venit pentru salariati.

Salariul de echilibru – cererea este egala cu oferta de munca.

Factorii care influenteaza marimea salariului sunt:

a) Raportul dintre cererea si oferta de forta de munca

b) Raportul dintre productivitatea muncii si salariul nominal

c) Cheltuielile necesare refacerii si dezvoltarii fortei de munca

d) Nivelul preturilor bunurilor si serviciilor de consum

e) Cheltuieli pentru odihna si viata spirituala

f) Sporirea cheltuielilor de transport,telecomunicatii

g) Marirea chiriei

h) Gradul de organizare a sindicatelor

Efectul de substitutie – reprezinta reducerea timpului liber si cresterea corespunzatoare a timpului destinat muncii, care-i asigura lucratorului venituri mai mari.

Efectul de venit – reprezinta situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare,astfel incat au loc micsorarea timpului destinat muncii si sporirea corespunzatoare a timpului liber.

Forme ale slariului sunt:

- salariu nominal si real

- relatia dintre salariul nominal, pret si salariul real

- direct, indirect, minim garantat,colectiv, social.

Forme de salarizare : - in regie, acord, remiza.

1.2 Salariul reprezintă „expresia bănească a valorii forţei de muncă”, „preţul forţei de muncă”, „plata forţei de muncă”. Mai simplu, salariul este definit ca „plata, de regulă în formă bănească, a unei activităţi depuse”, „preţul muncii”, „plata muncii”.

Prin legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se prevede:

„Art. 154 – (1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.

(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.

Art. 155 – Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.

Art. 156 – Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorului.”

Din punct de vedere fiscal, salariul reprezintă:

-Pentru angajatori (societate comercială, regie autonomă etc.), o cheltuială, ca orice altă cheltuială, impusă de necesitatea desfăşurării activităţii. Angajatorul, care face „plata muncii” sub formă de „salarii”, are obligaţia:

-De a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate, care reprezintă o „cheltuială cu salariile”, înregistrată în debitul contului 641 „Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”, care este o cheltuială deductibilă la calcului profilului impozabil (adică admisă a sa scădea din veniturile impozabile în scopul determinării profitului impozabil);

-De a se înregistra în evidenţa financiar-contabilă cu „salariile plătite”, respectiv cu „salariile şi alte drepturi cuvenite personalului”, în creditul contului 421 „Personal – remuneraţii acordate”, şi de a calcula şi reţine, prin stopaj la sursă, obligaţiile bugetare (contribuţia pentru şomaj, pensie, sănătate şi impozitul). Calculul şi reţinerea obligaţiilor datorate statului reprezintă o obligaţie a angajatorului (a celui care face plata salariilor) şi se face prin „stopaj la sursă”, care constă în faptul că nu se face plata salariilor până nu se „stopează”, până nu se calculează şi reţin sumele datorate statului;

- Pentru salariat (angajat), un „venit obţinut prin muncă”, un venit acordat de angajator după ce s-au calculat şi reţinut de angajator toate obligaţiile de plată datorate statului.