Contractul de Mandat Comercial

CAPITOLUL I

INSTITUTIA JURIDICA A REPREZENTARII

§ 1. NOTIUNEA DE REPREZENTARE

1. Notiunea de reprezentare

In general actul juridic este destinat sa produca efecte pe seama persoanelor care au luat parte la incheierea lui si care sunt parti. Celelalte persoane sunt terti fata de actul respectiv care neavand legatura cu ei nu va produce efecte pe seama lor.

Consideratii de ordin practic au impus cu necesitate interventia altei persoane la savarsirea actelor juridice incat prin declaratia de vointa a acesteia sa se produca efecte pe seama persoanei pentru care lucreaza.

Mijlocul care slujeste acestui scop este reprezentarea adica <facerea actului juridic cu intentia si cu rezultatul ca actul sa fie privit ca si cum ar fi fost savarsit de altul, efectele juridice ale actului avand sa se manifeste si ele exclusiv si nemijlocit in persoana acestuia din urma>1.

Caracteristic reprezentarii - se apreciaza in literatura de specialitate - este in primul rand faptul ca reprezentantul nu lucreaza in nume propriu, ci si in numele si pe socoteala altei persoane; el actioneaza cu vointa de a lucra pentru altul si face cunoscuta aceasta intentie celui cu care incheie actul juridic.

1 C. Negrea DREPT CIVIL, vol I Tipografia Banat, Cluj 1920, pagina 370

De asemenea este nevoie ca reprezentantul sa fie imputernicit in scopul de a lucra in numele altei persoane 2.

Temenul de reprezentare nu este utilizat in codul nostru civil in vreo dispozitie cu caracter general. El este intalnit, avand inteles specific, in diferite materii reglementate de codul civil.

Astfel in materie succesorala prin reprezentare se intelege acel beneficiu al legii in temeiul caruia un succesibil de un grad mai indepartat urca in gradul si locul ascendentului sau, decedat anterior pentru a primi partea din mostenirea ce i s-ar fi cuvenit acestuia din urma daca ar fi fost in viata la deschiderea succesiunii (art. 664 – 668 Cod Civil); in materie obligationala termenul este folosit in legatura cu creditorii care <reprezinta> pe debitori (art.1048 Cod Civil), sau in legatura cu debitorul solidar care <reprezinta> pe ceilalti codebitori in toate actele care pot avea ca efect stingerea sau imputinarea obligatiei (art. 1056 Cod Civil).

Codul nostru civil desi nu foloseste notiunea de reprezentare face uneori aplicarea principiilor reprezentarii in special in materia mandatului.

Cele doua notiuni – reprezentarea si mandatul – nu pot fi insa identice pentru ca exista reprezentare fara mandat precum si mandat fara reprezentare; mandatul este numai una din sursele reprezentarii conventionale.

2. Felurile reprezentarii

Un prim criteriu in clasificarea reprezentarii il constituie izvorul imputernicirii.

2 S. Ghimpu. CAPACITATEA SI REPREZENTAREA PERSOANELOR FIZICE IN DREPTUL R.S.R., Bucuresti, Editura Stiintifica, 1960, pagina 322, despre conditiile reprezentarii.

In raport de acest criteriu reprezentarea este de trei feluri: legala, conventionala si judiciara 3.

Reprezentarea este legala atunci cand legea imputerniceste o persoana sa savarseasca anumite acte juridice in numele si pe seama altei persoane. Constituie reprezentare legala: reprezentarea prin parinti sau tutore a minorului sub 14 ani (art. 105 si 124 Codul familiei), reprezentarea prin tutore a interzisului judecatoresc (art. 145, 147 si 149 din Codul Familiei), reprezentarea vremelnica a incapabilului prin curator, pana la rezolvarea cererii de punere sub interdictie, reprezentarea persoanelor capabile prin curator (art. 152, 153 si 155 Codul Familiei), reprezentarea succesorala (art. 664 si urm din Codul Civil) reprezentarea intre creditorii solidari (art. 1038 Cod Civil) si debitorii solidari (art. 1056 Cod Civil) precum si reprezentarea drepturilor prevazute prin art. 1176 si 1177 Cod Civil.

Reprezentarea este conventionala cand imputernicirea o da persoana reprezentata reprezentantului printr-un contract. Exemplul tipic de astfel de reprezentare il constituie mandatul ale carui reguli de aplicare isi au izvorul tot in lege (art. 1532 Cod Civil). Un alt caz de reprezentare conventionala reprezentata de lege este curatela, prevazuta de art. 154 si 155 Codul Familiei, cand ea se instituie la cererea si cu consimtamantul celui reprezentat sau a altor persoane prevazute de lege (art. 154 alin 1 Codul familiei).

Cea de a treia forma de reprezentare, reprezentarea judiciara este doar atunci cand reprezentantul primeste imputernicirea de a savarsi acte juridice in numele si pe seama altora, din partea unei instante judecatoresti. Aceasta este reprezentarea judiciara in sens restrans. Astfel sechestrul caruia tribunalul i-a incredintat un bun litigios si care are dreptul, privitor la acest bun sa faca acte de conservare ori de administrare si sa stea in justitie in numele partilor litigiante (art. 596 Cod de procedura civila), este un reprezentat judiciar. Forma cea mai frecventa insa de reprezentare judiciara, dupa parerea specialistilor in procedura civila, este cea care are o acceptiune mai larga si anume reprezentarea judiciara conventionala. Aceasta consta in indeplinirea de catre o persoana, numita reprezentant (mandatar), a actelor procesuale

3 D. Cosma, TEORIA GENERALA A ACTULUI JURIDIC CIVIL, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1969, pagina 76

intr-un proces in numele si pentru persoana reprezentantului (manant), parte in acel proces 4.

In acest caz de reprezentare partea reprezentata in proces are capacitatea de exercitiu si posibilitatea de a angaja si conduce personal procesul, indeplinind obligatii si realizand drepturi procesuale, dar totusi intelege sa dea mandat unei alte persoane pentru valorificarea dreptului sau material in fata instantei de judecata. Aceasta posibilitate o prevede legiuitorul in art. 67 Cod de procedura civila, care dispune ca <partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar>.

In dreptul nostru procesual civil legea exclude posibilitatea reprezentarii partii in proces in doua situatii si anume:

1) cand partea este chemata personal la interogatoriu, potrivit art. 218 Cod de procedura civila spre a i se lua marturisirea 5 , si

2) in cazul proceselor de divort cand potrivit art. 614 Cod de procedura civila <in fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana>. De la aceasta regula legea admite exceptia reprezentarii partii prin mandatar in cazul cand: unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate.

Reprezentarea judiciara isi poate avea izvorul in lege ( in cazul reprezentarii obligatorii) sau intr-o conventie in cazul reprezentarii voluntare, cand temeiul reprezentarii consta in vointa persoanei reprezentate.