Cuprins
- Introducere
- Capitolul 1. Normalizare, armonizare contabilă 4
- Capitolul 2. Organisme implicate în procesul armonizării contabile 8
- 2.1.Organisme implicate în procesul armonizării contabile pe plan regional 8
- 2.2. Organisme implicate în procesul armonizării contabile pe plan internaţional 10
- Capitolul 3. De ce IFRS în Europa? , 11
- 3.1. Reglementarea europeană , 13
- 3.2. Cadrul european contabil , 14
- Capitolul 4. Cadrul general contabil 15
- 4.1. Prevederile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară , 15
- 4.2. Prevederile normelor americane (US GAAP) 16
- Bibliografie
Extras din proiect
Introducere
Lucrarea prezentă îşi propune să analizeze conceptele de adoptare, adaptare şi convergenţă la standardele ce reglementează contabilitatea în Europa şi este structurată astfel:
-Capitolul 1 intitulat „Normalizare, armonizare contabilă” defineşte conceptele şi evidenţiază diferenţele dintre acestea;
-Capitolul 2 intitulat „Organisme implicate în procesul armonizării contabile” prezintă organismele ce sunt implicate în procesul armonizării contabile, organisme atât de la nivel regional cât şi internaţional;
-Capitolul 3 intitulat „De ce IFRS în Europa?” subliniază necesitatea şi importanţa Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară în Europa;
-Capitolul 4 intitulat „Cadrul general contabil ” prezintă prevederile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi prevederile normelor americane (US GAAP).
Cu toţii cunoaştem importanţa adaptării la schimbările ce se impun pentru îndeplinirea scopului. Puterea pe piaţă şi rezistenţa în timp a unei entităţi constă în capacitatea de adaptare la mediu, de adoptare a reglementărilor, de convergenţă la standardele globale. Scopul acestei lucrări este înţelegerea conceptelor adaptare, adoptare şi convergenţă dar şi înţelegerea importanţei acestora.
Capitolul 1. Normalizare, armonizare contabilă
De-a lungul secolelor, diferite ţări ale lumii au cunoscut contabilităţi adaptate caracteristicilor lor economice, sociale şi politice. Totuşi la finele secolului al XX-lea, era posibil să deosebim mai multe familii de contabilităţi fără ca cercetătorii să ajungă la un acord asupra unei clasificări definitive a sistemelor contabile practicate în lume.
Aşadar, contabilitatea internaţională presupune trecerea în revistă a normalizării şi practicilor contabile din diferite ţări, subliniind elementele de originalitate din fiecare dintre ele. Odată cu sporirea puterii normelor internaţionale, International Financial Reporting Standard (IFRS) şi în perspectiva unor practici contabile unificate pe plan mondial conceperea unei scheme care să ilustreze contabilitatea internatională reprezintă un proces deosebit de complex.
Ultimele decenii ale secolului trecut s-au caracterizat prin evoluţii dramatice în planul dezvoltării economice sub impactul accentuării fenomenului de globalizare; aceasta devenind un concept utilizat nu doar de către specialiştii în domeniu economic, dar şi de către mass-media, politicieni, cercetători.
Se pare ca termenul de globalizare, iniţial sub denumirea de mondializare care reprezintă tema principală a discursurilor politice privind noua ordine mondială, se impune pe la mijlocul anilor 90, perioadă în care se configura o noua ordine a economiei mondiale, a relaţiilor internaţionale prin eliminarea ideologiei comuniste.
Ne confruntăm, aşadar, cu o mulţime de semnificaţii ecletice şi divergente, care desemnează, pentru diferite domenii ale existenţei sociale, fie internaţionalizarea producţiei şi a schimburilor, triumful pieţelor financiare şi al liberului schimb, fie era reţelelor internaţionale de informaţie şi de comunicare, ori efectul nivelator al industriilor culturale transnaţionale, dar şi presupusa victorie a concernelor mondiale asupra guvernelor sau chiar pierderea identităţii şi suveranităţii naţionale.
Nu s-a conturat încă o definire a globalizării într-o formă universal acceptată, motivul principal îl constituie faptul că globalizarea subinclude o mulţime de procese complexe cu o dinamică variabilă, atingând toate domeniile existenţei sociale. Dat fiind rolul decisiv pe care capitalul financiar îl joacă în destinul fiecarei ţări în parte, nu este deloc impropriu să vorbim despre un sistem capitalist global. Prin globalizare se generalizează mobilitatea şi libertatea de mişcare, iar acest lucru este reglementat de standarde şi legi favorabile investitorilor în orice gen de afacere.
Contabilitatea trebuie să răspundă nevoilor în schimbare ale societăţii şi să reflecte condiţiile economice, legale, culturale, sociale sau politice în care funcţionează. Istoria contabilităţii şi a profesiei contabile abundă în schimbări semnificative
Bibliografie
Tabără N., Horomnea E., Mircea M.C, Contabilitate internaţională, Editura TIPO MOLDOVA, Iaşi, 2010
Michael Benjamin, IFRS Convergence - What it Means and Where it Stands ,www.bpmcpa.com, 29.02.2012
A contribution by Wayne Upton, Director of International Activities, www.ifrs.org, 16.04.2010
4.IFRS in Europe – Background information, www.iasplus.com
Pascu A.M., International financial reporting standard for small and medium-sized entities- a new challenge for the European union, Iaşi, www.cse.uaic.ro,
Preview document
Conținut arhivă zip
- Convergente si Practici Contabile.docx