Cuprins
- 1. Introducere
- 2. Scurt istoric
- 3. Definiție și caracteristici
- 4. Rețeaua Băncilor Cooperatiste din România-CREDITCOOP
- 5. Concluzii
- 6. Bibliografie
Extras din proiect
Introducere
Acest proiect abordează situația cooperativelor de credit în România. Acestea au apărut în anul 1851 și s-au dezvoltat tot mai mult până în prezent. În anul 1990 se înființează rețeaua cooperatistă CREDITCOOP care cunoaște, de asemenea, o dezvoltare constantă având în prezent peste 1,2 milioane de clienți și peste 650 milioane de membrii asociați. O asemenea rețea se constituie în baza a cel puțin 30 de entități fondatoare. Băncile cooperatiste funționează pe principiul într-ajutorării membrilor cooperatori.
Cooperativele de credit sunt instituții financiare nebancare și desfășoară, în general, aceleași activități ca și majoritatea instituțiilor de credit. Acestea pot acorda credite și pot contracta credite, pot atrage depozite și alte fonduri rambursabile.
Integrată în context european, cooperația modernă din țara noastră cunoaște un proces de evoluție similar celorlalte state europene. Ea imbracă aspectele generale ale acestui fenomen, dar este marcată și de trăsături distincte, datorită particularităților evoluției istorice din țara noastră.
1. Scurt istoric
În România, primele forme ale cooperației de credit au apărut în anul 1851, când a luat ființă prima bancă populară din Ardeal, în ținutul Bistriței. În perioada 1871-1881 au apărut numeroase societăți de credit și economie în aproape toate orașele mari ale României. În 1903, este promulgată Legea băncilor populare sătești și a Casei lor centrale. În anul 1948, cooperativele de credit își încetează activitatea, în baza unei hotărâri a Consiliului de Miniștri, fiind reînființate abia în 1954. În 1990, este promulgat Decretul-Lege nr. 67 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și de credit, iar în 1996, Parlamentul adoptă Legea nr. 109 privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și a cooperației de credit. În anul 2000, Guvernul emite OUG nr. 97 privind organizațiile cooperatiste de credit, iar în 2002, Parlamentul adoptă Legea 200 pentru aprobarea OUG 97/2000. În baza acesteia, în urma unor documentații tehnico-bancare și a unor verificări foarte exigente, rețeaua cooperatistă CREDITCOOP primește autorizație de funcționare din partea Băncii Naționale a României.
După 1990, cooperația a cunoscut o dezvoltare constantă. Apariția, în 1997-1998, a unor bănci populare independente, autointitulate și „cooperative de credit”, care au profitat de unele imperfecțiuni ale sistemului legislativ din acea perioadă, a determinat Guvernul să adopte noi măsuri legislative, interzicând chiar înființarea de noi astfel de instituții. Noua legislație a dat posibilitatea BNR de a supraveghea și controla activitățile bancare efecuate în cadrul cooperației de credit.
Multe auto-intitulate bănci populare nu au putut fi controlate, o bună perioadă de timp, din cauza unui vid legislativ. BNR le-a luat în colimator din 2002, însă mult timp nu s-a făcut mai nimic pentru a stopa fenomenul. Iar Poliția sau Garda Financiară nu le putea verifica activitatea decât împreună cu experți bancari în condițiile în care aceste pseudo-bănci au funcționat ani de zile fără să fie verificate de cineva, se putea ajunge la situația în care mii de deponenți să își piardă toți banii odată cu falimentul acestora. Cazuri celebre de fraude în au existat în cazurile băncilor populare Banca Populară Aurora, Banca Populară de Credit, Credit Bank și Columna Bank. Acestea au profitat de lipsa legislației în domeniu și au promis credite cu dobânzi minuscule și câștiguri imense la depozite.
2. Definiție și caracteristici
Băncile cooperatiste sunt instituții de credit constituite ca asociații autonome de persoane fizice, unite voluntar, în scopul îndeplinirii nevoilor și aspirațiilor lor comune de ordin economic, social și cultural. Ele funcționează în special pe principiul într-ajutorării membrilor cooperatori. Cu câteva excepții, cooperativele de credit pot desfășura majoritatea activităților pe care le poate desfășura orice altă instituție de credit. Cooperativele de credit atrag depozite sau alte fonduri rambursabile de la membrii acestora, precum și de la persoane fizice, juridice ori alte entități, care domiciliază, au reședința sau locul de muncă, respectiv au sediul social și desfășoară activitatea, în raza teritorială de operare a cooperativei de credit.
Cooperativa de credit, conform OUG 99/2006, reprezintă instituția de credit constituită ca o asociație autonomă de persoane fizice unite voluntar în scopul îndeplinirii nevoilor și aspirațiilor lor comune de ordin economic, social și cultural, a cărei activitate se desfășoară, cu precădere, pe principiul într-ajutorării membrilor cooperatori.
Cooperativele de credit atrag depozite sau alte fonduri rambursabile de la membrii acestora, precum și de la persoane fizice, juridice ori alte entități, care domiciliază, au reședința sau locul de muncă, respectiv au sediul social și desfășoară activitate, în raza teritoriala de operare a cooperativei de credit.
Bibliografie
A. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII
1. Pîrvu D., Banica L., Credit Cooperative System in Romania, Ed. Springer, București, 2016 pag. 363;
B. LEGISLATIE
1. Ordonanța de urgență 99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
C. RESURSE WEB
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cooperativ%C4%83_de_credit
2. http://www.ies.org.ro/cooperative-de-credit
3. https://noul.creditcoop.ro/ro/organizare
4. https://noul.creditcoop.ro/ro/o-lume-aparte
5. https://lege5.ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Cooperative de credit.docx