Diagnosticul financiar al societăților

Conform dicționarului explicativ al limbii române (DEX), cuvântul “diagnostic” înseamnă „determinarea de către medic a unei boli pe baza manifestărilor clinice și de laborator”. Totodată acest cuvând își are originile în limba greacă “ diagnostikos”, semnificația în limba română fiind “apt de a discerne”, referindu-se la „previziune, ipoteză pornind de la anumite semen”.

Diagnosticul unei întreprinderi înseamnă mai exact determinararea stării actuale a unei societăți identificând totodată punctele tari, punctele slabe, riscurile și oportunitățile acesteia. În acest sens, diagnosticul unei întreprinderi din punct de vedere a tipului acestuia îmbracă următoarele forme:

- diagnostic juridic;

- diagnostic comercial;

- diagnostic tehnic;

- diagnostic de management si resurse umane;

- diagnostic financiar-contabil

Diagnosticul financiar reprezintă o abordare modernă a situatiei economico-financiare a firmei, bazată pe o utilizare unitară și completă a unei metodologii consacrate, cât și pe expunerea unor opinii și puncte de vedere originale și pe reconsiderarea unor concepte și termeni de specialitate.

Diagnosticul financiar presupune efectuarea unei analize a pozitiei financiare si a starii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului financiar in vederea identificarii punctelor forte si slabe ale gestiunii financiare.

Având în vedere definițiile mai sus prezentate, putem spune că diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente și metode care permit aprecierea situației financiare și a performanțelor unei intreprinderi, având dterpt scop aprecierea situației financiare a societății.

În vederea realizării diagnosticului financiar al societății, sursa informațiilor financiare necesar a fi prelucrate o reprezintă Situațiile financiare ale societății, care cuprind:

-în cazul întreprinderilor mari: Bilanțul, Contul de profit sau pierdere, Situația modificării capitalurilor prorii, Situația fluxurilor de numerar și Notele explicative;

-în cazul întreprinderilor mici: Bilanțul, Contul de profit sau pierdere și Notele explicative.

În realizarea diagnosticului financiar al unei societăți de obicei se utilizează o parte din din metodele și procedeele specifice analizei financiare. În acest sens, metodele utilizate în vederea realizării diagnosticului financiar sunt:

- Metoda SWOT

- Metoda grilelor de evaluare

- Metodele bancare

- Metodele contabile

- Metoda profilelor

- Metode combinate

Diagnosticul financiar, elaborat pe baza analizei financiare, are următoarele obiective generale:

- Evidenţierea elementelor nefavorabile în situaţia financiară şi a performanţelor întreprinderii;

- Identificarea cauzelor dificultăţilor prezente sau viitoare ale întreprinderii;

- Prezentarea perspectivelor de evoluţie a întreprinderii şi propunerea unor acţiuni de întreprins pentru ameliorarea sau redresarea situaţiei.

Totodată obiectivele diagnosticului financiar au în prim plan interesele utilizatorilor de astfel de informații. Prin urmare identificăm două tipuri de diagnostic financiar, și anume:

- Diagnostic financiar intern: utilizatorii pot fi conducătorii, acționarii actuali sau salariații, obiectivul urmărit fiind de a detecta eventuale situații de dezechilibru financiar și de a adopta noi decizii de gestionare a societății.

- Diagnostic financiar etern: utilizatorii pot fi analiștii financiari, acționarii potențiali, organisme bancare și financiare sau chiar statul, obiectivul urmărit fiind de a determina capacitatea societății de a genera profit, de a-și onora obligațiile pe termen scurt sau lung.

În opinia mai multor autori, diagnosticul financiar este considerat a fi un instrument al analizei financiare, fiind totodată orientat spre utilizatori care urmăresc măsurarea rentabilităţii capitalurilor investite şi a riscurilor, aprecierea condiţiilor de realizare a echilibrelor financiare şi a gradului de autonomie.