Cuprins
- INTRODUCERE
- CAPITOL 1. ANALIZA DIAGNOSTIC
- 1.1. Clasificarea analizei diagnostic
- 1.2. Etapele analizei diagnostic
- 1.2.1. Diagnosticul juridic
- 1.2.2. Diagnosticul activităţii de cercetare-dezvoltare;
- 1.2.3. Diagnosticul comercial;
- 1.2.4. Diagnosticul activităţii de producţie;
- 1.2.5. Diagnosticul personal;
- 1.2.6. Diagnosticul financiar-contabil;
- 1.2.7. Diagnosticul organizării structurale
- Capitol 2. STUDIU DE CAZ
- CONCLUZII
- Bibliografie
Extras din proiect
INTRODUCERE
Economia actuală cunoaşte o multitudine de schimbări de situaţie care apar în activitatea întreprinderilor ceea ce determină cunoaşterea şi studiul tuturor factorilor implicaţi , a naturii lor, a relaţiilor pe care aceştia le stabilesc cu alte elemente. Un întreprinzător, trebuie să ştie care este valoarea actuală a unităţilor sale de exploatare, pentru a putea fi în pas cu factorii concurenţiali din economie şi a putea rezista agenţilor care oferă produse de calitate mai bună şi la un preţ mai acceptabil pentru cumpărători.
Pentru aceasta trebuie efectuată o analiză economică pentru a determina valoarea actuală a entităţii
Valoarea nu este o trăsătură intrinsecă a unui activ sau a unui bun, ci ea este creată în mintea persoanelor care constituie piaţa acelui active sau bun. Valoarea este creată din interacţiunea a patru factori economici interdependenţi:
- utilitatea, respectiv capacitatea unui bun de a satisface o anumită nevoie sau dorinţă;
- raritatea, care exprimă oferta prezentă sau anticipată a unui bun economic raportată la cererea pentru acel bun;
- dorinţa, exprimată de intensitatea satisfacţiei pe care un bun economic o produce celui care nu-l posedă, dar care are nevoie de acesta;
- puterea de cumpărare, exprimată de capacitatea unui individ sau grup de indivizi - participanţi pe piaţă, de a cumpăra bunurile oferite prin plata în bani sau în echivalent.
Cea mai importantă valoare care se foloseşte în evaluare este valoare de piaţă.
“Valoarea de piaţă este suma estimată pentru care un activ ar putea fi schimbat, la data evaluării, între un cumpărător hotărât şi un vânzător hotărât într-o tranzacţie liberă, după un marketing adecvat, în care fiecare parte achiziţionează în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângeri.”( Catalogul Standardelor ANEVAR, SEV 403, pg.3).
Pentru a determina valoarea unei entităţi economice se utilizează analiza diagnostic.
Analiza diagnostic a apărut la începutul anilor '60 în ţările dezvoltate ca metodă de perfecţionare a managementului firmei, reprezentând o modalitate de cunoaştere de către manageri a problemelor mai dificile cu care se confruntă firma şi a măsurillor necesare pentru înlăturarea lor
La noi în ţara analiza diagnostic a apărut după 1970 prin includerea sa în tematica cursului de „ Conducerea unităţilor economice” predat în A.S.E. Bucureşti. Şi a fost extinsă în practica economică fiind aplicată la diagnosticarea activităţii întreprinderilor, pentru înlăturarea unor cauze care conduc la ineficienţa rezultatelor obţinute.
Prin diagnosticarea unei firme, se urmăreşte evidenţierea a doi parametrii principali: rentabilitatea şi riscul. Valoarea întreprinderii este determinată după cunoaşterea tuturor laturilor activităţii acesteia, respectiv comerciala, juridica, tehnica, resurse umane, financiara etc.; precum şi a punctelor forte şi punctelor slabe corespunzătoare fiecăreia.
Astăzi ,analizele diagnostic sunt utilizate, în cazul când întreprinderea are rezultate slabe şi este într-o stare de dificultate datorită unor cauze necunoscute sau întreprinderea merge bine dar s-ar putea obţine rezultate şi mai bune. Astfel în prima situaţie, se urmăreşte scoaterea în evidenţă a tuturor cauzelor care ar putea influenţa negativ şi se fac propuneri de remediere iar în cea de-a doua situaţie, se studiază toate posibilităţile de îmbunătăţire şi se procedează la aplicarea lor, realizându-se totodată şi comparaţiile cu alte situaţii similare.
Analiza diagnostic este etapa premergătoare elaborării procesului de evaluare al întreprinderii.
Literatura de specialitate de specialitate consideră că este necesar ca analiza diagnostic să aibă în vedere următoarea ordine a obiectivelor ce trebuie diagnosticate (Românu I., Vasilescu I., Managementul investiţiilor, Ed. Mărgăritar, Buc. 1997, pag. 499):
a) diagnosticul juridic;
b) diagnosticul activităţii de cercetare-dezvoltare;
c) diagnosticul comercial;
d) diagnosticul activităţii de producţie;
e) diagnosticul personal;
f) diagnosticul financiar-contabil;
g) diagnosticul organizării structurale.
Bibliografie
Bărbulescu C., - Diagnosticarea întreprinderilor aflate în dificultate economică. Strategii şi politici de redresare şi dinamizare a activităţii,
Editura Economică, Bucureşti, 2002;
Bojian O.,- Contabilitatea financiară a întreprinderii,
Editura Universitară, Bucureşti, 2004;
Dumitrescu D., Dragotă V., Evaluarea întreprinderilor,
Editura Economică, Bucureşti, 2002;
Isfanescu A., Robu V., Anghel I., Stan S., - Ghidul practic de evaluare a intreprinderii ,
Ed. Tribuna Economica , Bucuresti 2001;
Niculescu M., Diagnostic global strategic ,
Ed. Economica, Bucuresti, 1997;
Onica M., Evaluarea întreprinderii,
Editura TipoMoldova Iaşi, 2008;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Diagnosticul Financiar-Contabil al unei Firme.doc