Disponibilitățile întreprinderilor la bănci - decontarea fără numerar la SC Zinter SA București

CAPITOLUL I

UNELE PROBLEME GENERALE PRIVIND CONDIŢIILE

ŞI ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ÎN ŢARA NOASTRĂ

1.1. Întreprinderea – un sistem complex al economiei naţionale

Un aspect definitoriu al obiectului contabilitate este acela al sferei sale de acţiune. O ştiinţă construită, are înainte de toate un domeniu propriu de cercetare şi o sferă de aplicare bine definită.

„Specific pentru obiectul contabilitate este domeniul întins şi variat. Folosind procedeele sale de lucru şi de investigator, contabilitatea reflectă existenţa şi mişcarea mijloacelor materiale şi băneşti în cadrul intreprinderii ca titular de patrimoniu, ca unitate de bază a vieţii social-economice care contribuie la satisfacerea nevoilor omului şi la progres ”

Etimologic, noţiunea de întreprindere, semnifică o acţiune privită dintr-o anumită iniţiativă în scopul de a obţine un rezultat favorabil. Această definiţie este adesea considerată ca un mijloc de a câştiga bani în urma oricărei operaţii sau serii de operaţii, pe care se rezervă să le realizeze chiar dacă acestea nu vor fi favorabile.

„ În modul cel mai sintetic, întreprinderea este definită ca fiind un grup uman ierarhizat care pune, nu oferă mijloacele intelectuale, fizice şi financiare pentru extragerea, transformarea, distribuirea bogăţiilor sau realizarea serviciilor în conformitate cu obiectivele stabilite, facând să intervină la anumite trepte, motivaţiile profitului şi utilităţile sociale „.

În interpretare modernă, întreprinderea este un ansamblu coordonat de organe angajate, conform facilităţilor specifice, pentru a îndeplini anumite funcţii, executând operaţii din ce în ce mai complexe şi care ajung pe piaţa obiectelor sau a prestărilor de servicii şi a căror vânzare este generatoare de un rezultat. Întreprinderea este acea structură (entitate) care realizează combinarea factorilor de producţie pentru obţinerea unui rezultat aşteptat

Indiferent de aspectul conceptual al întreprinderii se desprind următoarele aspecte esenţiale în definirea acestora :

- este un organism independent din punct de vedere financiar care dispune de un patrimoniu, care produce şi vinde sub propria autonomie, pe propriul risc;

- ea desfăşoară o activitate specifică, adică ea creează valoare sau adaugă bunuri sau servicii, care au menirea de a satisface necesităţile imobilizărilor, iar viabilitatea sa ca entitate economică depinde de modul în care reuşeşte să găsească răspunsuri adăugate la problemele prezente legate de starea de sănătate a economiei;

- ea produce pentru piaţă, adică vinde bunuri sau servicii pe care le produce.

Ţinându-se cont de activitatea organizatorică a unei întreprinderi, aceasta îndeplineşte două funcţii :

a) o funcţie economică

b) o funcţie socială

Sub aspect economic, ţinân-se cont de natura activităţii intreprinderile se diferenţiază bazându-se pe o utilitate sociala.Pe plan tehnic,acest aspect economic este definit,fie prin centre de exploatare a materiei prime,centre de producţie sau de transformare,depozite,unităţi de vânzare sau centre purtătoare de servicii,fie în plan social datorită existenţei întreprinderii în toate sectoarele economice.

Sub aspect social se produce o deplasare a interesului de producţie spre vânzare datorită creşterii productivităţii materiale şi mai ales faptului că se ţine seama de gustul consumatorilor, evoluţiei progresului tehnic, de puterea de consum.

Sfera de acţiune a obiectului contabilitate cuprinde ceea ce reprezintă o unitate patrimonială.

În funcţie de specificul activităţii desfăşurate contabilitatea este organizată pentru următoarele categorii de unitati patrimoniale :

a) Unităţi economice – sunt persoane juridice care dispun de patrimoniu propriu, adecvat profilului de activitate, având drept obiect producerea de bunuri, circulaţia mărfurilor, bunuri şi titluri de valoare, servicii bancare, lucrări executate, prestări servicii de transport şi asigurare. Specific acestor unitati patrimoniale este faptul că se conduc după principiul gestiunii economice, respectiv îşi acoperă cheltuielile din venituri proprii şi realizează profit